CASS pentru pensionarii nerezidenți – noi reguli privind reținerea contribuției la sănătate

Prin [Ordinul CNAS nr. 751/2026], publicat în Monitorul Oficial nr. 404 din 13 mai 2026, autoritățile au stabilit procedura aplicabilă pensionarilor sistemului public din România care au domiciliul sau reședința obișnuită în afara țării. Reglementarea clarifică modul în care se stabilește obligația de plată a contribuției la sănătate (CASS) pentru veniturile din pensii obținute din România.

Thank you for reading this post, don't forget to subscribe!

Impactul imediat asupra pensionarilor nerezidenți este introducerea unei proceduri administrative obligatorii de verificare a statutului de asigurat medical în statul de rezidență. Casele teritoriale de pensii transmit notificări beneficiarilor imediat după emiterea deciziei de pensionare, atunci când veniturile depășesc plafonul prevăzut de [Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal].

Pentru pensionarii care locuiesc într-un stat membru UE, SEE, în Regatul Unit sau în Confederația Elvețiană, obligația de plată a CASS în România poate fi eliminată dacă persoana demonstrează că este deja asigurată în sistemul public de sănătate al statului de ședere. Exceptarea nu se aplică automat. Beneficiarul trebuie să solicite expres acest drept și să prezinte documente justificative privind asigurarea medicală externă.

În lipsa dovezii de asigurare într-un alt stat, contribuția la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate devine datorată pentru partea din pensie care depășește plafonul fiscal aplicabil.

Aceleași reguli sunt extinse și pentru statele cu care România are acorduri bilaterale de securitate socială care includ componenta de boală și maternitate. Există însă o excepție importantă pentru pensionarii rezidenți în Turcia, unde obligația de plată a CASS în România se aplică direct, indiferent de existența asigurării medicale locale.

Din perspectivă administrativă și fiscală, documentația justificativă devine esențială. CNAS acceptă certificate europene și formulare internaționale specifice, inclusiv documentele A1, E104 sau S041, utilizate pentru confirmarea legislației aplicabile și a perioadelor de asigurare medicală.