Tratarea fiscală a unei achiziții intracomunitare de software depinde în mod esențial de natura juridică a tranzacției: transfer de drept de utilizare (licență) sau simplă livrare de bunuri/servicii electronice. Această calificare determină atât regimul de TVA, cât și eventualele obligații de impozitare la sursă.
Thank you for reading this post, don't forget to subscribe!Din perspectivă a impozitului pe veniturile nerezidenților, dacă drepturile transferate asupra software-ului sunt limitate la utilizare și nu implică o livrare de bunuri fizice, operațiunea poate fi încadrată ca redevență conform [Codul fiscal art. 7 pct. 36] și normelor metodologice. În acest caz, societatea din România are obligația de reținere la sursă a impozitului pe veniturile nerezidenților (standard 16%), cu declarare în formularul D100 și raportare informativă în D207. Aplicarea unei cote reduse (ex. 3%) este posibilă doar în baza certificatului de rezidență fiscală și a convenției de evitare a dublei impuneri România–Olanda.
Din perspectiva TVA, societatea XY SRL, deși neplătitoare de TVA, deține cod special pentru achiziții intracomunitare. Depășirea plafonului de 10.000 EUR transformă operațiunea într-o achiziție intracomunitară impozabilă în România conform [Codul fiscal art. 268 alin. (4)]. Astfel, se datorează TVA în România la cota standard (21%), prin mecanism de taxare inversă aplicat de beneficiarul român.
Obligațiile declarative includ:
- Formular 301 (Decont special de TVA): declararea bazei și a TVA aferente, cu plată până la 25 a lunii următoare;
- Formular 390 VIES: raportarea achiziției intracomunitare (cod A), în aceeași perioadă.
Dacă livrarea se realizează electronic (download/licență online), operațiunea se califică drept serviciu electronic, cu locul prestării în România conform [Codul fiscal art. 278 alin. (2)], menținând obligația de autocolectare a TVA prin 301 și 390, fără mecanism de reținere la sursă pentru nerezident.