Situația de fapt
O societate ABC SRL, încadrată ca microîntreprindere, are un singur salariat cu contract individual de muncă (CIM) cu normă întreagă. În data de 10 februarie 2026, salariata intră în concediu de sarcină și lăuzie, caz de suspendare de drept a CIM conform [Codul muncii].
Societatea nu efectuează nicio nouă angajare în perioada următoare.
Problema fiscală
Se analizează dacă societatea mai îndeplinește condiția privind existența unui salariat activ, conform [Codul Fiscal], și dacă intervine obligația de trecere la impozit pe profit.
Analiza cadrului legal
Potrivit [Codul Fiscal], art. 48 alin. (3^1), condiția referitoare la deținerea unui salariat se consideră îndeplinită în cazul suspendării raportului de muncă doar dacă durata suspendării este mai mică de 30 de zile și situația este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal.
În caz contrar, devin aplicabile prevederile art. 52, care reglementează ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor.
Modificările introduse prin [OUG 8/2026] stabilesc că, în situația în care condiția nu mai este îndeplinită, impozitul pe profit se datorează începând cu trimestrul următor.
Aplicarea în speță
- Data suspendării CIM: 10 februarie 2026
- Expirarea termenului de 30 de zile: 12 martie 2026
- Momentul pierderii condiției: trimestrul I 2026
Întrucât perioada de suspendare depășește 30 de zile, societatea nu mai îndeplinește condiția privind existența unui salariat.
Tratament fiscal
În baza art. 48 coroborat cu art. 52 din [Codul Fiscal], astfel cum au fost modificate prin [OUG 8/2026], societatea datorează impozit pe profit începând cu trimestrul II 2026.
Implicații practice
Reclasificarea fiscală implică trecerea de la impozit pe venit la impozit pe profit, cu impact asupra bazei impozabile, deductibilității cheltuielilor și obligațiilor declarative aferente.