Inventarierea patrimoniului, o sarcină obligatorie

În conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi respectiv a Ordinului nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, exista obligaţia ca anual, de regulă la încheierea exerciţiului financiar, să se desfasoare inventarierea întregului patrimoniu. Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, şi în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, revine administratorului. În vederea efectuării inventarierii, administratorul aprobă proceduri scrise, adaptate specificului activităţii, pe care le transmite comisiilor de inventariere.

Neîndeplinirea acestei obligaţii se sancţionează de către organele de control cu amendă. Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii reprezintã ansamblul operaţiunilor prin care se constatã existenţa tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupã caz, la data la care aceasta se efectueazã.

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecãrei entitãţi, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale care trebuie sã ofere o imagine fidelã a poziţiei financiare şi a performanţei entitãţii pentru respectivul exerciţiu financiar.

Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii, contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective şi nici auditorii interni sau statutari. Prin proceduri interne, entitãţile pot stabili ca la efectuarea operaţiunilor de inventariere sã participe şi contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective, fãrã ca aceştia sã facã parte din comisie.

În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operaţiunea de inventariere se actualizeazã cu intrãrile sau ieşirile din perioada cuprinsã între data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar. Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârşitul exerciţiului financiar sã fie reflectatã situaţia realã a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

Lasă un răspuns