Impactul imediat asupra probatoriului fiscal și asupra stabilirii răspunderii penale este determinat de modul în care expertiza fiscală judiciară este dispusă și realizată în dosarele penale. Conform art. 172 din [Codul de procedură penală], expertiza se dispune de organul de urmărire penală prin ordonanță motivată sau de instanța penală prin încheiere motivată, actul de desemnare stabilind faptele de analizat, obiectivele și termenul de realizare.
Desemnarea expertului și garanțiile de independență
Organul judiciar poate desemna unul sau mai mulți experți fiscali judiciari, dacă complexitatea cauzei impune competențe multidisciplinare. Părțile pot solicita participarea unor experți recomandați, pentru a garanta respectarea drepturilor procesuale.
Imediat după desemnare, expertul fiscal judiciar trebuie să verifice:
- inexistența incompatibilităților sau conflictelor de interese;
- conformitatea statutului profesional (activ, nesuspendat);
- existența competenței și resurselor necesare;
- deținerea unei polițe de asigurare profesională.
Orice element care poate afecta independența trebuie notificat organului judiciar.
Obligații procedurale și desfășurarea expertizei
Expertiza fiscală judiciară dispusă în materie penală este obligatorie, refuzul fiind permis doar în cazurile prevăzute la art. 117 din Codul de procedură penală sau pentru motive justificate.
Expertul trebuie:
- să respecte termenul stabilit (prelungirea cumulată nu poate depăși 6 luni);
- să se prezinte la termenele stabilite și să furnizeze clarificări;
- să răspundă la obiectivele expertizei și să solicite completări dacă acestea sunt neclare;
- să depună raportul la organul judiciar care a dispus expertiza.
Raportul devine consultabil părților numai după depunere. Dacă expertiza este incompletă, se poate dispune suplimentul acesteia sau efectuarea unei noi expertize.
Materialul documentar și metodologia de analiză
Analiza se bazează pe:
Situația de fapt:
- documente din dosarul cauzei;
- documente justificative și probe ale părților;
- acte de control fiscal;
- expertize anterioare;
- documente suplimentare necesare clarificării situației.
Situația de drept:
- legislația fiscală și normele de aplicare;
- dreptul UE și jurisprudența CJUE;
- doctrină și jurisprudență relevantă.
Expertul trebuie să verifice acuratețea și integralitatea datelor, să evidențieze neconcordanțele și, dacă este necesar, să solicite extinderea investigațiilor.
Reguli operaționale esențiale
- Cercetarea la fața locului necesită notificarea scrisă a părților cu 5–7 zile înainte, sub sancțiunea nulității.
- Dacă sunt necesare explicații ale părților, acestea trebuie convocate formal.
- Expertul trebuie să analizeze critic actele de control fiscal și să formuleze propria opinie profesională.
- Se întocmește dosar de lucru pentru fiecare expertiză, conținând documente procedurale, corespondență, note de lucru și fundamentarea onorariului.
Formularea opiniei și redactarea concluziilor
Concluziile trebuie:
- să răspundă complet și riguros obiectivelor;
- să fie argumentate factual și legal;
- să evite aprecieri juridice care exced competenței fiscale;
- să fie clare și lipsite de ambiguitate.
Expertul poate semnala și alte aspecte fiscale relevante descoperite în analiză, dacă acestea contribuie la clarificarea cauzei.
Respectarea normelor CCF și a principiilor etice profesionale asigură credibilitatea probatoriului fiscal, protecția expertului și fundamentarea corectă a deciziilor judiciare.