Adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2026 reprezintă o intervenție legislativă necesară pentru corectarea unor efecte neintenționate generate de Legea nr. 245/2025, care a impus, începând cu 1 ianuarie 2026, obligația de înregistrare fiscală a tuturor sediilor secundare cu cel puțin un salariat. Aplicarea acestei reguli fără diferențieri teritoriale ar fi condus la o supra-birocratizare semnificativă, estimată la aproximativ 400.000 de puncte de lucru înregistrate inutil.
Noua reglementare aduce clarificări importante în Codul de procedură fiscală, stabilind că, în situația în care un contribuabil deține mai multe sedii secundare pe raza aceleiași unități administrativ-teritoriale (UAT), acesta are obligația de a desemna un singur sediu secundar. Înregistrarea fiscală a sediului desemnat va acoperi toate punctele de lucru active din localitatea respectivă. Termenul pentru depunerea cererii de înregistrare este de 30 de zile de la înființarea primului sediu secundar.
Un element de simplificare majoră este introducerea excepției privind suprapunerea cu domiciliul fiscal. Astfel, atunci când sediile secundare sunt situate în aceeași localitate cu sediul social al contribuabilului, nu mai este necesară nicio înregistrare fiscală separată. Impozitul pe veniturile din salarii se declară și se plătește direct prin codul de identificare fiscală principal, eliminând atribuirea de coduri fiscale secundare.
Pentru contribuabilii care aveau sedii secundare înființate anterior datei de 1 ianuarie 2026, OG nr. 6/2026 instituie un regim tranzitoriu de conformare, menit să reducă presiunea administrativă și riscul sancțiunilor:
· Suspendarea sancțiunilor contravenționale până la data de 30 iunie 2026, pentru nerespectarea obligațiilor de înregistrare prevăzute inițial de Legea nr. 245/2025;
· Obligația de notificare a organului fiscal cu privire la sediul secundar desemnat, însoțită de lista tuturor punctelor de lucru din aceeași localitate;
· Radierea din oficiu a codurilor de identificare fiscală atribuite sediilor secundare care nu au fost desemnate, ca urmare a procesului de notificare.
În ansamblu, aceste modificări reușesc să echilibreze obiectivul legitim al legiuitorului – redistribuirea impozitului pe venit către bugetele locale în funcție de locul desfășurării activității – cu principiul eficienței administrative. Centralizarea obligațiilor fiscale într-un singur cod fiscal, acolo unde impozitul ajunge oricum la aceeași autoritate locală, elimină fragmentarea inutilă și reduce semnificativ sarcina conformării. Detaliile procedurale urmează să fie stabilite printr-un ordin al președintelui ANAF, care va fi emis în termen de 30 de zile.