Conform art.18 lit.b) din OUG nr.158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, in scopul prevenirii imbolnavirilor si recuperarii capacitatii de munca, asiguratii pot beneficia de concediu si indemnizatie pentru carantina.
Potrivit art.20 alin.(1) din acelasi act normativ, concediul si indemnizatia pentru carantina se acorda persoanelor asigurate in conditiile art.20 din Legea nr.136/2020 privind instituirea unor masuri în domeniul sanatatii publice în situatii de risc epidemiologic si biologic.
Astfel, concediul si indemnizatia pentru carantina se acorda asiguratilor carora li se interzice continuarea activitatii, care nu poate fi realizata de la domiciliu, din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilita prin certificatul eliberat de directia de sanatate publica.
Certificatul de concediu medical pentru carantina se elibereaza de medicul curant, pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale directiilor de sanatate publica.
În caz de carantina sau izolare, certificatele de concediu medical se pot elibera la o data ulterioara, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioara.
Durata concediilor medicale pentru carantina sau izolare nu se cumuleaza cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afectiuni.
Conform art.20, alin.(3) din OUG 158/2005, cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru carantina sau izolare reprezinta 100% din baza de calcul stabilita conform art.10 si se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, potrivit art. 20 alin. (7) din Legea nr.136/2020.
Ca si regula, indemnizatia de carantina se suporta integral din bugetul FNUASS, conform art.22 alin.(1) din OUG nr.158/2005.
Insa, prin OUG nr.74/2021, publicata in Monitorul Oficial nr.645 din 30 iunie 2021, cu aplicabilitate de la 1 august 2021, au fost aduse o serie de modificari si completari OUG nr.158/2005 printre care si o noua prevedere potrivit careia, prin exceptie de la prevederile alin. (1) a art.22 din OUG nr.158/2005, indemnizatia de carantina se suporta pentru o perioada de 5 zile din bugetul FNUASS, in cazul in care se instituie masura carantinei la intoarcerea pe teritoriul Romaniei, pentru o persoana care s-a deplasat in interes personal intr-o zona in care la momentul deplasarii exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent inalt patogen, in conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, aprobate prin Ordinul MS si al presedintelui CNAS nr.15/2018/1.311/2017, cu modificarile si completarile ulterioare.
In legatura cu deplasarea salariatilor in interes personal pot exista doua situatii:
- La data la care salariatul a iesit de pe teritoriul Romaniei, statul in care s-a deplasat era incadrat in zona rosie: salariatul avea dreptul doar la 5 zile de indemnizatie de carantina.
- La data la care salariatul a iesit de pe teritoriul Romaniei, statul in care s-a deplasat nu era incadrat in zona rosie, dar a fost incadrat in zona rosie pana la intoarecerea acestuia in tara: salariatul are dreptul la indemnizatia de carantina pentru 14 zile.
Daca salariatul nu se afla in carantina ca urmare a faptului ca s-a deplasat intr-o zona rosie in interes personal, indemnizatia se cuvine si se acorda pentru intreaga perioada si nu numai pentru cele 5 zile.
Altfel spus, pentru carantina instituita in interes profesional indemnizatia pentru carantina se plateste pentru toate cele 14 zile.
Pentru situatia in care deplasarea a fost efectuata in interes personal sunt necesare urmatoarele informatii:
– in ce tara a fost efectuata deplasarea
– data inceperii deplasarii (data plecarii salariatului)
– nivelul de risc epidemiologic al tarii de destinatie valabil la data inceperii deplasarii
Urmand link-ul de mai jos angajatorul poate verifica incadrarea in zona rosie a statului in care s-a deplasat salariatul la data deplasarii.
https://www.cnscbt.ro/index.php/liste-zone-afectate-covid-19
Angajatorul va solicita salariatului dovezi cu privire la data la care a plecat din Romania. In conditiile in care nu se poate dovedi cu documente, nu ramane decat ca angajatorul sa solicite salariatului o declaratie pe proprie raspundere cu privire la data plecarii.
Asadar, in cazul in care un salariat prezinta angajatorului un certificat medical cod 07 si din decizia DSP rezulta ca a fost insituita carantina ca urmare a revenirii dintr-un stat incadrat in zona rosie, angajatorul va proceda astfel:
– va solicita salariatului dovezi cu privire la statul in care a fost plecat si la data plecarii si/sau declaratie pe proprie raspundere;
– va verifica pe site-ul mentionat mai sus daca la data plecarii statul in care a plecat salariatul era incadrat in zona rosie;
– daca la data plecarii salariatului, statul in care s-a deplasat era incadrat in zona rosie, plateste acestuia doar 5 zile de concediu medical de carantina;
Tratament fiscal – indemnizatie pentru carantina:
Referitor la tratamentul fiscal al indemnizatiei pentru carantina, Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal nu prevede indemnizatia de carantina printre veniturile neimpozabile.
Din punct de vedere al impozitului pe venit, potrivit art. 76 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, “Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica rezidenta ori nerezidenta ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, a unui raport de serviciu, act de detasare sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca acordate persoanelor care obtin venituri din salarii si asimilate salariilor.”.
Din punct de vedere al CAS, potrivit art. 139 alin. (1) lit. o) din legea sus-mentionata, “baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale, in cazul persoanelor fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezinta castigul brut realizat din salarii si venituri asimilate salariilor, in tara si in alte state, cu respectarea prevederilor legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte, care include: (…) o) indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate suportate de angajator sau din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii, primite pe perioada in care persoanele fizice care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor beneficiaza de concedii medicale si de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, conform prevederilor legale;”.
Din punct de vedere al CASS, potrivit art.154 alin. (1) lit. i) din legea sus-mentionata, “urmatoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate: (…) i) persoanele fizice care se afla in concedii medicale pentru incapacitate temporara de munca, acordate in urma unor accidente de munca sau a unor boli profesionale, precum si cele care se afla in concedii medicale acordate potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru indemnizatiile aferente certificatelor medicale;
Din punct de vedere al CAM, potrivit art. 220^5 din legea sus-mentionata, “contributia asiguratorie pentru munca nu se datoreaza pentru prestatiile suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate.”
In concluzie, asupra indemnizatiei de incapacitate temporara de munca, in aceasta speta indemnizatia de concediu medical pentru “Carantina” (cod 07), se datoreaza impozit pe venit in cota de 10% si CAS in cota de 25%, iar CASS si CAM nu se datoreaza.
Baza legala:
- Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
- Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal (aprobate prin HG nr.1/2016);
- Legea 136/2020 privind instituirea unor masuri în domeniul sanatatii publice în situatii de risc epidemiologic si biologic;
- Ordonanta de urgenta 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare.