Contractul de antrepriza

Ce optiuni avem la indemana daca este necesara expertiza unei persoane dar nu dorim s-o angajam in baza unui contract individual de munca ? Alternativa vine de la codul civil care reglementeaza contractul de antrepriza (cunoscut si sub denumirea de « prestari servicii ») :

Art. 1851 (1) Prin contractul de antrepriza, antreprenorul se obliga ca, pe riscul sau, sa execute o anumita lucrare, materiala ori intelectuala, sau sa presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, in schimbul unui pret.

Art. 1854 (1) Pretul antreprizei poate consta intr-o suma de bani sau in orice alte bunuri sau prestatii.

Lucrarile de antrepriza pot consta in confectionarea unor lucruri/obiecte, elaborarea unui proiect, constructia de imobile sau de drumuri, oferirea de meditatii sau de consultatii, dar si diverse reparatii de aparaturi, instalatii etc. Pentru a se putea incheia un contract de antrepriza, prestatia trebuie sa fie unica, sa nu aiba caracter regulat, antreprenorul trebuie sa isi stabileasca singur programul si modalitatea de lucru folosind materiale proprii pentru realizarea lucrarii/prestarea serviciului si trebuie sa isi asume riscurile inerente activitatii. In contract se poate specifica faptul ca beneficiarul este cel care asigura materialele, caz in care antreprenorul este obligat sa le pastreze si sa le foloseasca potrivit destinatiei lor, sa justifice modul in care acestea au fost folosite, iar la final sa restituie ceea ce nu a fost folosit la executarea lucrarii.

Daca in executarea lucrarii apar neregularitati de natura sa afecteze executarea normala a lucrarii sau trainicia ei antreprenorul este obligat sa anunte beneficiarul, acesta din urma avand obligatia sa ia masurile necesare pentru a remedia problemele. In caz contrar contractul poate fi reziliat sau lucrarea poate continua pe riscul beneficiarului, cu notificarea acestuia prealabila.

Art. 1861 din Codul Civil confera beneficiarului dreptul ca, pe propria sa cheltuiala, sa controleze lucrarea in cursul executarii ei, fara a-l stanjeni in mod nejustificat pe antreprenor, precum si sa-i comunice acestuia observatiile sale.

Dupa ce antreprenorul anunta beneficiarul ca lucrarea a fost finalizata, acesta din urma trebuie sa verifice lucrarea, sa efectueze receptia ei si sa achite antreprenorului pretul stabilit la incheierea contractului. Pretul poate fi stabilit in doua modalitati : pret forfetar sau pret de deviz. Pretul forfetar consta in stabilirea unei sume fixe care va fi platita prestatorului indiferent daca lucrarea a durat mai putin sau mai mult sau daca a costat mai mult sau mai putin decat a fost estimat initial. Pretul de deviz se calculeaza la finalizarea proiectului pe baza unui deviz in care sunt prinse preturile materialelor folosite precum si pretul muncii prestate.

 

In ceea ce priveste taxarea acestui tip de contract, el intra in categoria veniturilor din alte surse, asa cum sunt ele definite de art. 114 Codul fiscal. Astfel, beneficiarul contractului (platitorul venitului) are obligatia de a retine la sursa impozitul pe venit prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut si sa-l declare in formularul 100. Platitorul venitului nu calculeaza si nu retine contributii sociale.

Contributia la sistemul de sanatate este datorata de prestatorul serviciului daca acesta estimeaza pentru anul curent venituri cumulate in suma de cel putin 12 salarii de baza minime brute pe tara pentru venituri obtinute din :

  • activitati independente
  • drepturi de proprietate intelectuala
  • cedarea folosintei bunurilor
  • activitati agricole, silvicultura si piscicultura
  • investitii
  • alte surse

In acest caz, prestatorul serviciului trebuie sa depuna declaratia unica 212 privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoane fizice pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a veniturilor.

 

Acest articol este in concordanta cu prevederile legale in vigoare in luna noiembrie 2023.