Archives

Info zi libera

Conform Ordonantei de urgenta nr. 39/2021, anul acesta, in perioada februarie – iulie, se va desfasura recensamantului populatiei si locuintelor din Romania.

Ordonanta de urgenta nr. 19/2020 prevede urmatoarele:

Persoanele salariate care se autorecenzeaza prin intermediul internetului au dreptul la o zi libera, platita, in scopul incurajarii utilizării cu predilectie a acestei metode.

Dovada autorecenzarii on-line se realizeaza prin prezentarea codului de confirmare a incheierii cu succes a autorecenzarii.

Codul de confirmare a incheierii cu succes a autorecenzarii este generat automat de solutia informatica funcționala pe site-ul recensamantului pentru fiecare formular individual transmis cu succes catre baza de recensamant.

Angajatorii persoanelor care fac dovada autorecenzarii on-line au obligatia de a le acorda acestora ziua libera, platita, la o data stabilita de comun acord cu persoanele indreptatite.

Ziua libera platita se acorda in termen de maximum 12 luni de la data realizarii cu succes a autorecenzarii.

Se acorda o singura zi libera, platita, unei persoane salariate, indiferent daca aceasta a realizat autorecenzarea on-line pentru sine si pentru alti membri ai gospodariei, sau pentru alte persoane.

Stabilirea produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate in relatia B2B

Ordinul ANAF nr.12 privind stabilirea produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate in relatia B2B a fost publicat in Monitorul Oficial (Partea I) nr.27 din data de 10 ianuarie 2022.

Mentionam ca produsele cu risc fiscal ridicat, comercializate in relatia B2B, pentru care se transmit facturile emise in sistemul national privind factura electronica RO e-Factura, reglementat prin OUG nr.120/2021 (privind administrarea, functionarea si implementarea sistemului national privind factura electronica RO e-Factura si factura electronica in Romania, precum si pentru completarea OG nr.78/2000 privind omologarea, eliberarea cartii de identitate a vehiculului si certificarea autenticitatii vehiculelor rutiere in vederea introducerii pe piata, punerii la dispozitie pe piata, inmatricularii sau inregistrarii in Romania, precum si supravegherea pietei pentru acestea), si justificarea incadrarii produselor in aceasta categorie sunt prevazute in anexa care face parte integranta din Ordinul recent publicat.

Astfel, companiile care comercializeaza, in relatia business to business (B2B), legume, fructe, apa, alcool, haine, incaltaminte, nisip, pietris si cladiri noi, vor transmite facturile aferente prin sistemul e-Factura, reiese din Ordinul 12/2022.

Reamintim faptul ca, potrivit OUG 130/2021, sistemul e-Factura urmeaza sa devina operational, pentru produsele cu risc fiscal ridicat vandute in relatia B2B, incepand cu data de 1 aprilie 2022..

Precizam ca initial, facturarea electronica de stat va fi optionala, iar de la 1 iulie 2022 furnizorii vor fi obligati sa transmita facturile emise in sistemul national privind factura electronica RO e-Factura, indiferent daca destinatarii sunt sau nu inregistrati in Registrul RO e-Factura.

Conform declaratiilor autoritatilor, pana in 2023, planul acestora este de a face din e-Facturare un sistem obligatoriu pentru toata lumea.

Prin intermediul O.ANAF nr.12/2022 au fost stabilite cinci categorii de produse considerate cu risc fiscal ridicat (prevazute in Anexa la Ordin), fiind, totodata, precizate, pentru fiecare produs in parte, motivatiile incadrarii in categoria de risc fiscal ridicat:

 

  • Legumele si fructele:

Este vorba, mai precis, de codurile NC de la 0701 la 0714 (legume comestibile si anumite radacini si tubercuri) si de la 0801 la 0814 (fructe comestibile si fructe cu coaja lemnoasa; coaja de citrice sau de pepeni). Din motivatia autoritatilor reiese ca, in aceste cazuri, exista un grad redus de fiscalizare a veniturilor, din moment ce, de obicei, in urma controalelor fiscale, veniturile realizate lipsesc din evidentele financiar-contabile.

Natura produselor, respectiv caracterul perisabil si destinatia finala a acestora, cererea ridicata, modalitatile specifice de comercializare catre consumatorul final, inclusiv din perspectiva utilizarii pregnante a numerarului ca modalitate de plata in pietele agroalimentare, ingreuneaza reconstituirea trasabilitatii produselor si favorizeaza evaziunea fiscala”, scrie sursa citata.

  • Bauturile alcoolice:

Aici sunt prinse codurile NC de la 2203 la 2208. Referitor la la bauturile alcoolice, autoritatile precizeaza ca riscul de evaziune fiscala este foarte ridicat, chestiune sesizata inclusiv de asociatiile reprezentative din domeniu.

„Recunoscut fara echivoc ca un domeniu predilect in care gradul ridicat de impozitare, comparativ cu alte produse destinate consumului uman al caror pret final nu include accizele, influenteaza decizia unor contribuabili de rea-credinta de a se implica in fenomene de evaziune fiscala cu aceste produse specifice”, potrivit ordinului.

 

  • Constructiile noi:

Constructiile noi sunt cele mentionate la art. 292 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare:

f)  livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care sunt construite, precum si a oricaror altor terenuri. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de constructii noi, de parti de constructii noi sau de terenuri construibile. In sensul prezentului articol se definesc urmatoarele:

  1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare;
  2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant;
  3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii;
  4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata sau parte transformata a unei constructii, daca costul transformarii, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea constructiei sau a partii din constructie, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii, respectiv valoarea inregistrata in contabilitate in cazul persoanelor impozabile care au obligativitatea de a conduce evidenta contabila si care nu aplica metoda de evaluare bazata pe cost in conformitate cu Standardele internationale de raportare financiara, sau valoarea stabilita printr-un raport de expertiza/evaluare, in cazul altor persoane impozabile. In cazul in care se instraineaza doar o parte din constructie, iar valoarea acesteia si a imbunatatirilor aferente nu pot fi determinate pe baza datelor din contabilitate, acestea vor fi determinate in baza unui raport de expertiza/evaluare;”

Potrivit justificarii incadrarii constructiilor in categoria de risc fiscal ridicat, autoritatile precizeaza faptul ca volumul tranzactiilor si dinamica acestora, regimul fiscal care cuprinde anumite specificitati si varietatea modalitatilor de utilizare ulterioara a produsului finit la nivelul societatilor necesita o monitorizare operativa a tranzactiilor pentru prevenirea evaziunii fiscale prin identificarea timpurie a cazurilor de neconformare fiscala si aplicarea tratamentului fiscal corespunzator.

 

  • Produsele minerale:

La produse minerale sunt incluse urmatoarele coduri:

  • COD NC de la 2201-2202 inclusiv Ape, inclusiv ape minerale naturale sau artificiale si ape gazeificate care nu contin zahar sau alti indulcitori si nici aromatizanti;
  • COD NC 2505 – Nisipuri naturale de orice fel, chiar colorate;
  • COD NC 2517 – Prundis, pietris, pietre concasate, din cele folosite in general ca agregate pentru betoane sau pietruirea drumurilor, pentru caile ferate sau alt balast, pietris si silex, chiar tratate termic; macadam de zgura, de zgura metalurgica, de deseuri industriale similare, care contine chiar materiale cuprinse in prima parte a pozitiei; macadam gudronat pentru sosele; granule, sparturi si praf din pietre de la pozitiile 2515 sau 2516, chiar tratate termic.

Produsele minerale au relevat un risc fiscal asociat atat extractiei, cat si comercializarii ulterioare.

Potrivit celor de la ANAF, apa minerala naturala este pusa pe acelasi palier de risc cu fructele si legumele, din moment ce vorbim de un produs pentru consum. Totodata, „Cererea crescuta de agregate minerale generata de sectorul de constructii, dificultatea monitorizarii intregii productii si a reconstituirii cantitatilor de materii prime incorporate in produsul finit fac dificila refacerea trasabilitatii produselor si favorizeaza evaziunea fiscala”.

  • Imbracamintea si incaltamintea:

Reprezentantii ANAF spun ca din controalele lor au aflat ca aceste produse sunt folosite des in circuite de evaziune fiscala.

„Modul de actiune bazat pe ciclul de comercializare relativ redus si caracterizat de interpunerea pe circuitul de tranzactionare a unor societati cu un comportament fiscal inadecvat care preiau, in mod formal, mare parte din sarcina fiscala, fara a realiza plata obligatiilor fiscale, determina necesitatea unei monitorizari operative a tranzactiilor derulate ca premisa pentru prevenirea si descoperirea timpurie a faptelor ilicite”, este subliniat in noul act normativ.

Mentionam ca aceasta este categoria la care sunt incluse cele mai multe coduri NC din lista de produse cu risc ridicat data de ANAF:

  • COD NC 6401 – Incaltaminte etansa cu talpi exterioare si fete din cauciuc sau din material plastic, a carei fata nu a fost nici fixata de talpa exterioara prin coasere sau prin nituri, cuie, suruburi, stifturi sau dispozitive similare, nici formata din diferite parti asamblate prin procedee similare;
  • COD NC 6402 – Alta incaltaminte cu talpi exterioare si fete din cauciuc sau din material plastic;
  • COD NC 6403 – Incaltaminte cu talpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturala sau reconstituita si cu fete din piele naturala;
  • COD NC 6404 – Incaltaminte cu talpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturala sau reconstituita si cu fete din materiale textile;
  • COD NC 6405 – Alta incaltaminte;
  • COD NC 6101 – Paltoane, scurte, pelerine, hanorace, bluzoane si articole similare, tricotate sau crosetate, pentru barbati sau pentru baieti, cu exceptia articolelor de la pozitia 6103;
  • COD NC 6102 – Paltoane, scurte, pelerine, hanorace, bluzoane si articole similare, tricotate sau crosetate, pentru femei sau fete, cu exceptia articolelor de la pozitia 6104;
  • COD NC 6103 – Costume sau compleuri, ansambluri, jachete, sacouri, pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurti si sorturi (altele decat cele pentru baie), tricotate sau crosetate, pentru barbati sau baieti;
  • COD NC 6104 – Taioare, ansambluri, jachete, sacouri, rochii, fuste, fuste-pantalon, pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurti si sorturi (altele decat cele de baie), tricotate sau crosetate, pentru femei sau fete;
  • COD NC 6105 – Camasi si bluze, tricotate sau crosetate, pentru barbati sau baieti;
  • COD NC 6106 – Camasi, bluze, bluze-camasa, tricotate sau crosetate, pentru femei sau fete;
  • COD NC 6107 – Chiloti, indispensabili, camasi de noapte, pijamale, halate de baie, halate de casa si articole similare, tricotate sau crosetate, pentru barbati sau baieti;
  • COD NC 6108 – Combinezoane sau furouri, jupoane, chiloti, camasi de noapte, pijamale, dezabieuri, halate de baie, halate de casa si articole similare, tricotate sau crosetate, pentru femei si fete;
  • COD NC 6109 – Tricouri (T-shirts), bluze si maiouri de corp, tricotate sau crosetate;
  • COD NC 6110 – Jerseuri, pulovere, cardigane si articole similare, veste si articole similare, inclusiv tricotajele subtiri care se poarta sub pulovere, tricotate sau crosetate;
  • COD NC 6111 – Imbracaminte si accesorii de imbracaminte, tricotate sau crosetate, pentru sugari;
  • COD NC 6112 – Treninguri, combinezoane si costume de schi si costume, chiloti si slipuri de baie, tricotate sau crosetate;
  • COD NC 6113 – Imbracaminte confectionata din materiale tricotate sau crosetate de la pozitiile 5903, 5906 sau 5907;
  • COD NC 6114 – Alte articole de imbracaminte din materiale tricotate sau crosetate;
  • COD NC 6115 – Ciorapi-chilot, dresuri, ciorapi, sosete si alte articole similare, inclusiv ciorapii cu compresie progresiva (spre exemplu, pentru varice) si incaltaminte fara talpa aplicata, tricotate sau crosetate;
  • COD NC 6116 – Manusi, mitene si manusi cu un deget, tricotate sau crosetate;
  • COD NC 6117 – Alte accesorii confectionate de imbracaminte, tricotate sau crosetate; parti de imbracaminte sau accesorii de imbracaminte, tricotate sau crosetate;
  • COD NC 6201 – Paltoane, scurte, pelerine, hanorace (inclusiv geci de schi), geci de vant si alte articole similare, pentru barbati sau baieti, cu exceptia articolelor de la pozitia 6203;
  • COD NC 6202 – Paltoane, scurte, pelerine, hanorace (inclusiv geci de schi), geci de vant si articole similare, pentru femei sau fete, cu exceptia articolelor de la pozitia 6204;
  • COD NC 6203 – Costume sau compleuri, ansambluri, jachete, sacouri, pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurti si sorturi (altele decat cele pentru baie), pentru barbati sau baieti;
  • COD NC 6204 – Taioare, ansambluri, jachete, sacouri, rochii, fuste, fuste-pantalon, pantaloni, salopete cu bretele, pantaloni scurti si sorturi (altele decat pentru baie), pentru femei si fete;
  • COD NC 6205 – Camasi si camasi cu maneca scurta pentru barbati sau baieti;
  • COD NC 6206 – Camasi, bluze, bluze-camasi si camasi cu maneca scurta pentru femei sau fete;
  • COD NC 6207 – Bluze si maiouri de corp, chiloti, indispensabili, camasi de noapte, pijamale, halate de baie, halate de casa si articole similare, pentru barbati sau pentru baieti;
  • COD NC 6208 – Bluze de corp si camasi de zi, combinezoane sau furouri, jupoane, chiloti, camasi de noapte, pijamale, neglijeuri, halate de baie, halate de casa si articole similare, pentru femei sau fete;
  • COD NC 6209 – Imbracaminte si accesorii de imbracaminte pentru sugari;
  • COD NC 6210 – Imbracaminte confectionata din produsele de la pozitiile 5602, 5603, 5903, 5906 sau 5907;
  • COD NC 6211 – Imbracaminte de sport (treninguri), combinezoane si costume de schi, costume, chiloti si slipuri, de baie; alte articole de imbracaminte;
  • COD NC 6212 – Sutiene, brauri, corsete, bretele, suspensoare, jartiere si articole similare si partile lor, chiar tricotate sau crosetate;
  • COD NC 6214 – Saluri, esarfe, fulare, mantile, voaluri, voalete si articole similare;
  • COD NC 6215 – Cravate, papioane si fulare-cravata;
  • COD NC 6216 – Manusi, mitene si manusi cu un deget;
  • COD NC 6217 – Alte accesorii de imbracaminte confectionate; parti de imbracaminte sau de accesorii de imbracaminte, altele decat cele de la pozitia 6212;

Baza legala:

  • Ordinul ANAF 12/2022 privind stabilirea produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate in relatia B2B;
  • OUG 120/2021 privind administrarea, functionarea si implementarea sistemului national privind factura electronica RO e-Factura si factura electronica in Romania, precum si pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cartii de identitate a vehiculului si certificarea autenticitatii vehiculelor rutiere in vederea introducerii pe piata, punerii la dispozitie pe piata, inmatricularii sau inregistrarii in Romania, precum si supravegherea pietei pentru acestea;
  • OUG 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea

Noul formular al declaratiei unice (212) – aspecte importante

In Monitorul Oficial (Partea I) nr.10 din 05 ianuarie 2022 s-a publicat Ordinul ANAF nr.2127 pentru aprobarea modelului, continutului, modalitatii de depunere si de gestionare a formularului 212 “Declaratie unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice”.

Pe website-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), in data de 5 ianuarie 2022, a fost publicat PDF-ul inteligent al formularului 212:

Modificarea formularului 212 vine in contextul in care au fost aduse schimbari importante Codului fiscal, prin intermediul Legii nr.296/2020 si Ordonantei Guvernului nr.8/2021, acte normative care au vizat, in principal, urmatoarele aspecte:

  • reglementarea unor obligatii fiscale pentru persoanele fizice care realizeaza venituri reprezentand remuneratii, indemnizatii si alte venituri similare, precum si orice alte avantaje, in bani si/sau in natura, obtinute din strainatate in calitate de membri ai consiliului de administratie, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanti in adunarea generala a actionarilor sau orice alte activitati desfasurate in functii similare pentru activitatea desfasurata in strainatate la angajatori/platitori de venit care nu au sediul permanent si nu sunt rezidenti fiscali in Romania.
  • reglementarea regimului fiscal aplicabil in cazul veniturilor realizate de catre contribuabili, altii decat titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorii legali ori testamentari ai acestuia, de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, ca urmare a valorificarii dreptului de creanta dobandit in legatura cu masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania potrivit prevederilor Legii nr.165/2013;
  • reglementarea unui nou mecanism de stabilire si declarare a venitului anual din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala;

Astfel, contribuabilii care realizeaza venituri din inchirierea in scop turistic a unui numar de camere cuprins intre unu si 5 camere inclusiv determina venitul anual pe baza normelor de venit si completeaza, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a veniturilor, declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice.

  • introducerea unei noi categorii de venit din activitati agricole pentru care venitul anual se determina pe baza de norme de venit ( Plante furajere).

Un alt act normativ care a generat modificarea D212 este OUG nr.111/2021 pentru stabilirea unor masuri de protectie sociala a angajatilor si a altor categorii profesionale in contextul interzicerii, suspendarii ori limitarii activitatilor economice, determinate de situatia epidemiologica generata de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, document prin care s-a reglementat acordarea unor indemnizatii lunare pentru profesionisti si persoanele fizice care obtin venituri exclusiv din drepturile de autor si drepturile conexe.

Pentru aceste venituri, contribuabilii datoreaza impozit pe venit, contributie de asigurari sociale si contributie de asigurari sociale de sanatate.

Obligatiile fiscale se stabilesc de contribuabil si se declara prin Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, pana la termenul prevazut la art.122 alin.(1) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Conform Ordinului ANAF nr.2127,  modificarile fata de actualul formular sunt, in principal, urmatoarele:

  1. introducerea la Capitolul I, sectiunea 1 din formular a unei subsectiuni noi, subsectiunea 3, care se completeaza de persoanele fizice care realizeaza, in cursul anului de raportare, venituri impuse pe baza normelor de venit din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala;
  2. introducerea la Capitolul I, sectiunea 2, a doua subsectiuni distincte, dupa cum urmeaza:

– subsectiunea 1 – pentru stabilirea si declararea impozitului pe veniturile realizate din strainatate;

– subsectiunea 2 – pentru stabilirea si declararea contributiilor sociale datorate de catre contribuabili, pentru veniturile reprezentand remuneratii, indemnizatii si alte venituri similare, precum si orice alte avantaje, in bani si/sau in natura, obtinute din strainatate in calitate de membri ai consiliului de administratie, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanti in adunarea generala a actionarilor sau orice alte activitati desfasurate in functii similare pentru activitatea desfasurata in strainatate la angajatori/platitori de venit care nu au sediul permanent si nu sunt rezidenti fiscali in Romania;

  1. introducerea la Capitolul I a unei sectiuni distincte, sectiunea 7, pentru stabilirea si declararea obligatiilor fiscale datorate de catre contribuabili, pentru indemnizatiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.111/2021;
  2. actualizarea sectiunii “Sumarul obligatiilor privind impozitul pe venitul realizat si contributiile sociale datorate, stabilite prin declaratia curenta”, de la Capitolul I din formular, care devine sectiunea 8, dupa cum urmeaza:
    • introducerea campurilor necesare pentru definitivarea impozitului anual datorat cu platile anticipate retinute la sursa in cazul veniturilor realizate de catre contribuabili, altii decat titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau mostenitorii legali ori testamentari ai acestuia, de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, ca urmare a valorificarii dreptului de creanta dobandit in legatura cu masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania potrivit prevederilor Legii nr. 165/2013;
    • introducerea campurilor privind obligatiile fiscale datorate de contribuabili potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.111/2021;
  3. completarea tabelului “Produse vegetale” de la subsectiunea 3, Capitolul II din formular cu o noua categorie de venit din activitati agricole pentru care venitul anual se determina pe baza de norme de venit – “Plante furajere”.

In acelasi timp, au fost actualizate in mod corespunzator si instructiunile de completare a declaratiei unice.

Noul formular 212 va fi utilizat pentru declararea impozitului pe veniturile realizate si a contributiilor sociale datorate incepand cu anul 2021, precum si pentru declararea impozitului pe veniturile estimate si a contributiilor sociale datorate incepand cu anul 2022.

Instructiuni de completare a D212:

Potrivit O.ANAF nr.2127, declaratia se completeaza si se depune de catre persoanele fizice care in anul de impunere au realizat, individual sau intr-o forma de asociere, venituri/pierderi din Romania sau/si din strainatate si care datoreaza impozit pe venit si contributii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Declaratia se depune si de catre urmatoarele categorii de contribuabili:

  • profesionisti, astfel cum sunt reglementati de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, si persoanele fizice care obtin venituri exclusiv din drepturile de autor si drepturile conexe care au beneficiat de:
  • indemnizatia prevazuta la art.XV din OUG nr.30/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru stabilirea unor masuri in domeniul protectiei sociale in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.59/2020, cu modificarile ulterioare;
  • indemnizatia prevazuta la art.3 din OUG nr.132/2020 privind masuri de sprijin destinate salariatilor si angajatorilor in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru stimularea cresterii ocuparii fortei de munca, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.282/2020, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • indemnizatia prevazuta la art.6 alin.(1) lit.a) si/sau lit. b) din OUG nr.111/2021 pentru stabilirea unor masuri de protectie sociala a angajatilor si a altor categorii profesionale in contextul interzicerii, suspendarii ori limitarii activitatilor economice, determinate de situatia epidemiologica generata de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2;
    • avocatii care au beneficiat de indemnizatia prevazuta la art. XV din OUG nr.30/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru stabilirea unor masuri in domeniul protectiei sociale in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.59/2020, cu modificarile ulterioare.

Declaratia se completeaza si se depune si de catre persoanele fizice care nu realizeaza venituri si care opteaza pentru plata contributiei de asigurari sociale de sanatate.

Termenul de depunere a D212:

Declaratia se depune:

  • pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a veniturilor in vederea declararii venitului realizat si stabilirii/definitivarii impozitului anual pe venit si a contributiilor sociale;
  • pana la data de 25 mai inclusiv a fiecarui an, pentru stabilirea si declararea impozitului pe venitul estimat/norma de venit a se realiza in fiecare an fiscal, precum si pentru declararea si stabilirea contributiilor sociale datorate;
  • pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a veniturilor, sub sanctiunea decaderii, in cazul exercitarii optiunii privind destinatia unei sume reprezentand pana la 3,5% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/castigul net anual impozabil stabilit potrivit art. 123 alin. (3) din Codul fiscal, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii si a unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private.

Declaratia se depune in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului/incheierii contractului intre parti, in cazul contribuabililor care incep o activitate in cursul anului fiscal sau al celor care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal, altele decat veniturile din arendare pentru care impunerea este finala si care nu au avut, pana la acea data, obligatia depunerii declaratiei unice.

Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice poate fi corectata de contribuabili din propria initiativa, ori de cate ori informatiile actuale nu corespund celor din declaratia depusa anterior, prin depunerea unei declaratii rectificative in conditiile prevazute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.

Este important de mentionat faptul ca declaratia rectificativa se intocmeste pe acelasi formular, bifandu-se cu X casuta/casutele “Declaratie rectificativa privind Capitolul I” si/sau “Declaratie rectificativa privind Capitolul II”, completandu-se, dupa caz, capitolul I “Date privind impozitul pe veniturile realizate si contributiile sociale datorate pentru anul . . . . . . . . . .” si/sau capitolul II “Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza in Romania si contributiile sociale datorate pentru anul . . . . . . . . . .”.

Declaratia rectificativa se completeaza inscriindu-se toate datele si informatiile prevazute in capitolul supus rectificarii, inclusiv cele care nu difera fata de declaratia initiala/anterioara.

Declaratia rectificativa se utilizeaza pentru:

  • corectarea impozitului pe venit, precum si a contributiilor sociale datorate de persoanele fizice;
  • modificarea datelor de identificare a persoanei fizice;
  • modificarea unor date referitoare la categoria/sursa veniturilor sau a nivelului acestora, potrivit legii;
  • modificarea unor date referitoare la contributia de asigurari sociale si contributia de asigurari sociale de sanatate;
  • corectarea altor informatii prevazute de formular.

La rectificarea declaratiei se vor avea in vedere urmatoarele:

  • declaratia initiala este declaratia care nu are nicio bifa de rectificativa selectata;
  • este permisa depunerea unei singure declaratii initiale;
  • declaratia rectificativa este declaratia cu cel putin o bifa de rectificativa selectata (la capitolul I sau capitolul II sau la ambele capitole);
  • declaratie rectificativa care rectifica ambele capitole (capitolul I si capitolul II) trebuie sa aiba ambele bife de rectificare selectate.

Contribuabilii pot rectifica impozitul pe venitul estimat pana la data de 31 decembrie a anului de impunere.

Mentionam ca fac exceptie contribuabilii care nu au obligatia completarii capitolului I din declaratie si care rectifica declaratia in conditiile prevazute de Legea nr.207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.

Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente si/sau din activitati agricole, silvicultura si piscicultura pentru care impozitul se determina in sistem real si care in cursul anului fiscal isi inceteaza activitatea, precum si cei care intra in suspendare temporara a activitatii, potrivit legislatiei in materie, au obligatia de a depune la organul fiscal competent declaratia in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal, in situatiile in care intervin modificari ale clauzelor contractuale sau in cazul rezilierii, in cursul anului fiscal, a contractelor incheiate intre parti, pentru care determinarea venitului brut se efectueaza potrivit prevederilor art.120 alin.(7) din Legea nr 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si in care chiria este exprimata in lei sau reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, depun declaratia in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.

Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente pentru care venitul net se determina pe baza normelor de venit, in situatia incetarii activitatii in cursul anului, respectiv a intreruperii temporare, sunt obligati ca in termen de 30 de zile de la producerea evenimentului sa depuna declaratia la organele fiscale competente si sa isi recalculeze impozitul pe venit.

Documentele justificative in baza carora se reduc normele anuale de venit se pastreaza la domiciliul fiscal al contribuabililor.

Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat care realizeaza venituri din activitati independente/activitati agricole, in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, determinate pe baza normelor de venit sau in sistem real, depun declaratia in termen de 30 zile de la obtinerea certificatului care atesta incadrarea in gradul de handicap in vederea recalcularii venitului net anual si a impozitului datorat.

Baza legala:

  • Ordinul ANAF nr.2127/2021 pentru aprobarea modelului, continutului, modalitatii de depunere si de gestionare a formularului 212 ”Declaratie unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice”;
  • OG nr.8/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
  • Legea nr.296/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Colectarea creantelor privind TVA in cazul regimurilor speciale

In Monitorul Oficial, Partea I nr.27 din 10 ianuarie 2022 a fost publicat Ordinul ANAF nr.10 pentru aprobarea unor proceduri de colectare a creantelor bugetare reprezentand TVA datorata de contribuabilii care aplica regimurile speciale prevazute de art.314, 315 si 3152 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.

Actul normativ aproba urmatoarele proceduri:

  • Procedura de evidentiere si plata a sumelor reprezentand TVA datorata de contribuabilii care utilizeaza regimurile speciale
  • Procedura de restituire a sumelor reprezentand TVA platita in plus de contribuabilii care utilizeaza regimurile speciale.

Procedurile mentionate se aplica contribuabililor care utilizeaza regimurile speciale prevazute de art.314, 315 si 3152 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv:

  1. regimul special pentru servicii prestate de persoane impozabile nestabilite in Uniunea Europeana;
  2. regimul special pentru vanzarile intracomunitare de bunuri la distanta, pentru livrarile de bunuri interne efectuate de interfetele electronice care faciliteaza aceste livrari si pentru serviciile prestate de persoane impozabile stabilite in Uniunea Europeana, dar nu in statul membru de consum;
  3. regimul special pentru vanzarea la distanta de bunuri importate din teritorii terte sau tari terte.

In plus, se aproba modelele, precum si caracteristicile de tiparire, modul de difuzare, utilizare si de pastrare a urmatoarelor formulare:

  1. Decizia referitoare la obligatiile fiscale accesorii reprezentand dobanzi si penalitati de intarziere aferente sumelor datorate ca urmare a utilizarii regimurilor speciale;
  2. Cererea de restituire a taxei pe valoarea adaugata platite in plus de contribuabilii care utilizeaza regimurile speciale sau de acordare a dobanzii aferente;
  3. Decizia de restituire a taxei pe valoarea adaugata platite in plus de contribuabilii care utilizeaza regimurile speciale sau de acordare a dobanzilor;
  4. Decizia de respingere a cererii de restituire a taxei pe valoarea adaugata platite in plus de contribuabilii care utilizeaza regimurile speciale sau de acordare a dobanzii aferente.

1.    Procedura de evidentiere si plata a sumelor reprezentand TVA datorata de contribuabilii care utilizeaza regimurile speciale:

Conform procedurii, contribuabilii care utilizeaza regimurile speciale prevazute de art. 314, 315 si 3152 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au obligatia sa completeze si sa depuna la organul fiscal competent o declaratie speciala de TVA, prin mijloace electronice puse la dispozitie de ANAF, pe pagina proprie de internet.

Contribuabilii care utilizeaza regimurile speciale au obligatia de a achita TVA declarata, inclusiv obligatiile fiscale accesorii calculate de Romania ca stat membru de consum, intr-un cont special deschis, in euro, la o banca comerciala, pana la termenul-limita de declarare a TVA.

Contul in care se achita TVA declarata este cel indicat de organul fiscal competent prin intermediul recipisei care atesta validarea declaratiei speciale depuse de contribuabil.

Contribuabilii MENTIONATI au obligatia de a inscrie pe documentul de plata numarul unic de referinta alocat in momentul depunerii fiecarei declaratii speciale de TVA, format din codul de tara, codul de inregistrare in scopuri de TVA sau codul de inregistrare special potrivit art. 314 alin. (4), art. 3152 alin. (11) si (13) din Codul fiscal, dupa caz, si perioada de declarare.

Organul fiscal competent: Administratia fiscala pentru contribuabili nerezidenti din cadrul Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Bucuresti, competenta pentru administrarea creantelor bugetare datorate de contribuabilii care utilizeaza unul dintre regimurile speciale.

Mentionam ca organul fiscal competent organizeaza, pentru fiecare contribuabil care utilizeaza regimurile speciale, o evidenta speciala a taxei pe valoarea adaugata declarate.

Pentru acest lucru, organul fiscal competent utilizeaza o aplicatie informatica realizata de Centrul National pentru Informatii Financiare.

  • Procedura de evidenta si plata a sumelor reprezentand TVA in situatia in care Romania este stat membru de inregistrare

Taxa pe valoarea adaugata datorata de contribuabilii care utilizeaza regimurile speciale se inregistreaza, in euro, in evidenta speciala organizata de organul fiscal competent.

Contribuabilii care utilizeaza regimurile speciale platesc taxa datorata, in euro, in contul indicat de organul fiscal competent, astfel:

  1. pana la sfarsitul urmatoarei luni de dupa incheierea fiecarui trimestru calendaristic, in care au fost prestate servicii, vanzari intracomunitare de bunuri la distanta sau livrari de bunuri interne efectuate de interfetele electronice care faciliteaza aceste livrari, conform art. 314 si 315 din Codul fiscal;
  2. pana la sfarsitul urmatoarei luni de dupa incheierea perioadei fiscale acoperite de declaratie pentru vanzarea la distanta de bunuri importate din teritorii terte sau tari terte.

Ulterior preluarii informatiilor in evidenta speciala privind TVA declarata prin declaratia speciala si incasata in contul mentionat anterior, organul fiscal competent transfera sumele incasate, pentru fiecare stat membru de consum, potrivit declaratiilor speciale depuse de contribuabili, in termen de cel mult 20 de zile de la sfarsitul lunii in care au fost incasate aceste sume. In acest sens, organul fiscal competent intocmeste un referat, la care ataseaza dispozitia de plata externa pentru fiecare transfer catre statele membre de consum.

Organul fiscal competent notifica contribuabilii care nu achita TVA aferenta regimurilor speciale, in termen de maximum 10 zile de la implinirea termenului prevazut la pct. 9 din procedura.

Atentie! Notificarea ulterioara pentru neplata TVA si masurile luate pentru colectarea TVA sunt in responsabilitatea statelor membre de consum.

Contribuabilul care utilizeaza regimurile speciale si care a fost notificat de statul membru de consum are obligatia platii TVA restante direct statului membru de consum.

   Dupa preluarea informatiilor in evidenta speciala privind taxa pe valoarea adaugata declarata prin declaratia speciala, orice suma reprezentand TVA incasata in cont se transfera fiecarui stat membru de consum potrivit declaratiilor speciale depuse de contribuabili, organul fiscal competent intocmind in acest sens cate o dispozitie de plata externa.

Obligatia stabilirii si calcularii oricaror dobanzi, penalitati sau altor taxe pentru neplata TVA la termen revine fiecarui stat membru de consum, conform prevederilor legislatiei nationale a acestui stat.

In conditiile in care Romania primeste o cerere de recuperare in conformitate cu dispozitiile Directivei Consiliului 2010/24/UE privind asistenta reciproca in materie de recuperare a creantelor legate de impozite, taxe si alte masuri, in care sunt inscrise creante reprezentand TVA datorata de contribuabilii care utilizeaza regimurile speciale, organul fiscal central competent in administrarea obligatiilor fiscale datorate de acestia aplica in mod corespunzator prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.

Pentru recuperarea sumelor reprezentand TVA si accesorii aferente de la contribuabilii care utilizeaza regimurile speciale, organul fiscal competent incepe executarea silita folosind modelele de acte de executare existente in legislatia nationala, cu mentionarea sumelor in euro, in cuprinsul acestora.

  • Procedura de evidenta si plata a sumelor reprezentand TVA in situatia in care Romania este stat membru de consum

In situatia in care Romania este stat membru de consum, evidenta taxei pe valoarea adaugata se organizeaza de organul fiscal competent, pentru fiecare contribuabil care aplica regimurile speciale, in euro si in lei.

Sumele reprezentand TVA datorate de contribuabilii care au ales ca stat membru de inregistrare alt stat membru al Uniunii Europene se vireaza de catre statele membre de inregistrare in contul prevazut la pct. 2 din procedura.

In termen de 5 zile lucratoare de la data incasarii sumelor datorate, dupa conversia in lei, acestea se vireaza din contul prevazut la pct. 2 in contul de venituri ale bugetului de stat 20.A.10.01.06 “TVA aferent serviciilor si vanzarilor la distanta transferat statului membru de consum de catre statele membre de inregistrare”, deschis in lei la Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti, codificat cu codul de identificare fiscala al Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Bucuresti.

Conversia sumelor virate de catre statele membre de inregistrare potrivit pct. 18 se efectueaza la cursul negociat cu banca la care este deschis contul prevazut la pct. 2, valabil pentru ziua in care s-a efectuat plata in acest cont.

Precizam ca in situatia in care contribuabilul care aplica regimurile speciale nu efectueaza plata TVA sau o efectueaza cu intarziere, se calculeaza obligatii fiscale accesorii pentru neachitarea TVA la termenul prevazut la pct. 9 din procedura, potrivit prevederilor art. 173 si 174 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, si se intreprind masurile necesare pentru colectarea acestora potrivit legii. In acest sens, organul fiscal competent intocmeste Decizia referitoare la obligatiile fiscale accesorii reprezentand dobanzi si penalitati de intarziere aferente sumelor datorate ca urmare a utilizarii regimurilor speciale (anexa nr.3).

Obligatiile fiscale accesorii calculate si comunicate contribuabililor care utilizeaza regimurile speciale se vireaza din contul prevazut la pct. 2 in contul de venituri la bugetul de stat 20.A.10.03.00 “Obligatii fiscale accesorii aferente TVA”, deschis in lei la Activitatea de Trezorerie si Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti, codificat cu codul de identificare fiscala al Directiei Generale Regionale a Finantelor Publice Bucuresti.

In vederea recuperarii TVA de plata si a obligatiilor fiscale accesorii aferente de la contribuabilii care utilizeaza regimurile speciale, organul fiscal competent procedeaza la formularea unei cereri de asistenta reciproca la recuperare in conformitate cu prevederile titlului X capitolul II “Asistenta reciproca in materie de recuperare a creantelor legate de taxe, impozite, drepturi si alte masuri” din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare.

Baza legala: Ordinul ANAF 10/2022 pentru aprobarea unor proceduri de colectare a creantelor bugetare reprezentand TVA datorata de contribuabilii care aplica regimurile speciale prevazute de art. 314, 315 si 315^2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

Modificari aduse reglementarilor contabile – Ordin 1592

In Monitorul Oficial (Partea I) nr.28 din 10 ianuarie 2022 s-a publicat Ordinul Ministerul Finantelor nr.1592 pentru modificarea si completarea reglementarilor contabile aplicabile operatorilor economici.

Reglementarile contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, aprobate prin O.MFP nr.1802/2014,  se completeaza dupa cum urmeaza:

  • definitiile prevazute la pct.8 (cifra de afaceri, costul de achizitie, costul de productie, activele imobilizate, entitatile de interes public etc) sunt utilizate in acceptiunea prezentelor reglementari contabile, si nu in contextul altor acte normative.
  • veniturile corespunzatoare cifrei de afaceri se determina de catre entitate in functie de specificul activitatii desfasurate, potrivit legii.
  • un activ, in sensul pct.80, alin.(5) este in mod normal pregatit pentru utilizarea sau vanzarea sa prestabilita atunci cand constructia fizica a activului este terminata, chiar daca unele lucrari administrative de rutina pot continua inca.

In conditiile in care mai sunt de realizat doar modificari minore, cum ar fi decorarea interioara a unei cladiri conform specificatiilor cumparatorului sau utilizatorului, atunci se considera ca a fost incheiata cea mai mare parte a activitatilor.

Precizam ca potrivit pct.80, alin.(5), capitalizarea costurilor indatorarii trebuie sa inceteze cand se realizeaza cea mai mare parte a activitatilor necesare pentru pregatirea activului cu ciclu lung de fabricatie, in vederea utilizarii prestabilite sau a vanzarii acestuia.

Conform noului document, in intelesul prezentelor reglementari, data inceperii capitalizarii costurilor indatorarii, ca parte a costului unui activ cu ciclu lung de productie, este data la care entitatea indeplineste pentru prima data toate conditiile de mai jos:

  1. suporta cheltuielile pentru activul respectiv;
  2. suporta costurile indatorarii; si
  3. intreprinde activitatile necesare pentru pregatirea activului in vederea utilizarii sale prestabilite sau pentru vanzare.

In intelesul reglementarilor contabile, o entitate suporta cheltuieli pentru un activ cu ciclu lung de fabricatie doar atunci cand acele cheltuieli au generat plati in numerar, transferuri de alte active sau preluarea unor datorii purtatoare de dobanda.

Activitatile necesare pregatirii activului pentru utilizarea sa prestabilita sau pentru vanzare nu cuprind numai construirea fizica a activului.

Ele includ lucrarile tehnice si administrative anterioare inceperii constructiei fizice, cum ar fi activitatile asociate cu obtinerea avizelor anterioare inceperii constructiei fizice. Totusi, asemenea activitati exclud detinerea unui activ atunci cand nu are loc nicio activitate de productie sau de dezvoltare care sa modifice starea activului.

De exemplu, costurile indatorarii suportate in cursul amenajarii terenului sunt capitalizate in perioada in care se desfasoara activitatile legate de amenajare. In schimb, costurile indatorarii suportate in perioada in care un teren dobandit in scopul construirii de cladiri este detinut fara a fi supus unor activitati asociate de amenajare nu sunt acceptate pentru capitalizare.

  • o alta modificare regasita in OMF nr.1592/2022, capitalul social prezentat in situatiile financiare anuale trebuie sa corespunda cu cel inregistrat la oficiul registrului comertului.
  • raspunderea in ceea ce priveste incadrarea operatiunilor care presupun colectarea de sume in numele unor terte parti revine entitatii.
  • o entitate care actioneaza in nume propriu isi poate indeplini obligatia de executare pentru a furniza chiar ea un bun sau un serviciu specificat sau poate angaja o alta parte (de exemplu, un subcontractant) pentru a indeplini o obligatie de executare partial sau in intregime in numele sau.

O entitate care actioneaza in nume propriu recunoaste venituri la valoarea corespunzatoare bunurilor sau serviciilor transferate.

  • in categoria filialelor reprezentate de entitatile de interes public sunt incluse si entitatile ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata din orice stat membru, asa cum aceasta este definita in Legea nr. 126/2018 privind pietele de instrumente financiare, cu modificarile si completarile ulterioare.

Reglementarile contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, aprobate prin Ordinul MFP nr. 2.844/2016, se modifica dupa cum urmeaza:

In cazul scoaterii din evidenta a unei imobilizari necorporale sau corporale sunt evidentiate distinct veniturile generate de aceasta operatiune (contul 7583 «Venituri din vanzarea imobilizarilor necorporale si corporale si alte operatiuni de capital»), cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata a imobilizarii (contul 6583 «Cheltuieli cu cedarea altor active si alte operatiuni de capital») si alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.

In aceasta situatie, eventualele ajustari pentru depreciere constituite anterior se reiau corespunzator la venituri (contul 7813 «Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor, a investitiilor imobiliare si a activelor biologice productive evaluate la cost»).

Baza legala:

Ordinul MF nr.1592/2021 pentru modificarea şi completarea reglementărilor contabile aplicabile operatorilor economici.

Plafoane fiscale pentru 2022

Cursurile valutare necesare la calculul noilor plafoane fiscale:

  • Cursul valutar publicat la 31.12.2021 pentru eur : 9481 lei/eur.
  • Cursul valutar valabil pentru 31.12.2021 (publicat de BNR in 30.12.2021) : 9486 lei/eur.
  • Cursul mediu anual publicat de BNR pe 2021: 4,9204 lei/eur

1)   Plafonul pentru incadrarea la microintreprinderi – CA sub 1.000.000 euro

Conform reglementarilor aflate in vigoare, conditia de baza a unei firme pentru a fi platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor in anul 2022 este aceea ca la 31.12.2021 sa fi realizat venituri ce nu au depasit echivalentul in lei a 1.000.000 euro.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel valabil la inchiderea exercitiului financiar in care s-au inregistrat veniturile (art.47 alin.1 lit.c din CF).

Curs valutar aplicat: 4.9481 lei/eur

Plafon micro: 4.948.100 lei.

Extras din Normele Metodologice de aplicare a CF: pct.1, de aplicare a art.47 alin.1 lit.c din CF:

„(1) Pentru incadrarea in conditia privind nivelul veniturilor realizate in anul precedent, prevazute la art.47 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal, se vor lua in calcul aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevazuta la art. 53 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel de la inchiderea aceluiasi exercitiu financiar.

(2) Persoanele juridice romane care indeplinesc conditiile prevazute la art.47 alin.(1) din Codul fiscal si care desfasoara ca activitate principala sau secundara activitatile corespunzatoare codurilor CAEN prevazute de Legea nr.170/2016 privind impozitul specific unor activitati aplica prevederile titlului III – Impozitul pe veniturile microintreprinderilor din Codul fiscal”.

Important: nu se recalculeaza plafonul in functie de numarul de luni de activitate.

La determinarea cifrei de afaceri se vor lua in considerare aceleasi venituri care constituie baza impozabila prevazuta la art. 53 din Codul fiscal.

2)   Plafonul privind obligatia inregistrarii in scopuri de TVA

Plafonul pentru care exista obligatia de inregistrare ca platitor de TVA – cifra de afaceri: 88.500 eur. Mai exact, persoana impozabila stabilita in Romania a carei cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 88.500 euro, al carui echivalent in lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la urmatoarea mie, respectiv 300.000 lei, poate aplica scutirea de TVA (regim special de scutire).

Extras din Codul Fiscal, art. 310 alin. (2)-(4):

„(2) Cifra de afaceri care serveste drept referinta pentru aplicarea alin.(1) este constituita din valoarea totala, exclusiv taxa in situatia persoanelor impozabile care solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii efectuate de persoana impozabila in cursul unui an calendaristic, taxabile sau, dupa caz, care ar fi taxabile daca nu ar fi desfasurate de o mica intreprindere, a operatiunilor rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania conform art. 297 alin. (4) lit. b), a operatiunilor scutite cu drept de deducere si, daca nu sunt accesorii activitatii principale, a operatiunilor scutite fara drept de deducere prevazute la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) si f). Prin exceptie, nu se cuprind in cifra de afaceri prevazuta la alin. (1), daca sunt accesorii activitatii principale, livrarile de active fixe corporale, astfel cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3, si livrarile de active necorporale, efectuate de persoana impozabila.

(3) Persoana impozabila care indeplineste conditiile prevazute la alin. (1) pentru aplicarea regimului special de scutire poate opta oricand pentru aplicarea regimului normal de taxa. Persoana impozabila care realizeaza in cursul unui an calendaristic exclusiv operatiuni scutite fara drept de deducere conform art. 292 nu se considera ca depaseste plafonul prevazut la alin. (1).

(4) O persoana impozabila nou-infiintata poate beneficia de aplicarea regimului special de scutire, daca la momentul inceperii activitatii economice declara o cifra de afaceri anuala estimata, conform alin. (2), sub plafonul de scutire si nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxare, conform alin. (3).”

Important: Nu se recalculeaza plafonul in functie de numarul de luni de activitate.

3)   Plafonul pentru a trece de la TVA la incasare la TVA normal

Pe scurt, plafonul pentru a trece de la TVA la incasare la TVA normal – cifra de afaceri (determinata potrivit prevederilor art. 282 alin. (3) lit. a)CF ): 4.500.000 lei.

Cadrul legal: art. 282 alin. (3) lit. a CF:

„Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si alin. (2) lit. a), exigibilitatea taxei intervine la data incasarii contravalorii integrale sau partiale a livrarii de bunuri ori a prestarii de servicii, in cazul persoanelor impozabile care opteaza in acest sens, denumite in continuare persoane care aplica sistemul TVA la incasare. Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la incasare:

  1. a) persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 316, care au sediul activitatii economice in Romania conform art. 266 alin. (2) lit. a), a caror cifra de afaceri in anul calendaristic precedent nu a depasit plafonul de 4.500.000 lei. Persoana impozabila care in anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la incasare, dar a carei cifra de afaceri pentru anul respectiv este inferioara plafonului de 4.500.000 lei si care opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare, aplica sistemul TVA la incasare incepand cu prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care persoana impozabila si-a exercitat optiunea, cu conditia ca la data exercitarii optiunii sa nu fi depasit plafonul pentru anul in curs. Cifra de afaceri pentru calculul plafonului de 4.500.000 lei este constituita din valoarea totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii taxabile si/sau scutite de TVA, precum si a operatiunilor rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, conform art. 275 si 278, realizate in cursul anului calendaristic;
  2. b) persoanele impozabile, care au sediul activitatii economice in Romania conform art. 266 alin. (2) lit. a), care se inregistreaza in scopuri de TVA conform art. 316 in cursul anului si care opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare fie incepand cu data inregistrarii in scopuri de TVA, fie ulterior in cursul anului inregistrarii in scopuri de TVA. Persoana impozabila care opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare incepand cu data inregistrarii in scopuri de TVA aplica sistemul TVA la incasare incepand cu aceasta data. Persoana impozabila care opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare ulterior, in cursul anului inregistrarii in scopuri de TVA, aplica sistemul TVA la incasare incepand cu prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care si-a exercitat optiunea, cu conditia ca la data exercitarii optiunii sa nu fi depasit plafonul prevazut la lit. a).

Persoana impozabila care opteaza pentru aplicarea sistemului TVA la incasare este obligata sa aplice sistemul respectiv cel putin pana la sfarsitul anului calendaristic in care a optat pentru aplicarea sistemului, cu exceptia situatiei in care in cursul aceluiasi an cifra de afaceri depaseste plafonul de 4.500.000 lei, caz in care sistemul se aplica pana la sfarsitul perioadei fiscale urmatoare celei in care plafonul a fost depasit.

Daca in primul an de aplicare a sistemului TVA la incasare persoana impozabila nu depaseste plafonul de 4.500.000 lei, poate aplica sistemul TVA la incasare pana la sfarsitul perioadei fiscale urmatoare celei in care plafonul de 4.500.000 lei, calculat pentru fiecare an calendaristic in parte, a fost depasit pe parcursul unui an calendaristic. Orice persoana impozabila care a optat pentru aplicarea sistemului TVA la incasare si care nu depaseste in cursul unui an plafonul de 4.500.000 lei poate renunta la aplicarea sistemului respectiv oricand in cursul anului, prin depunerea unei notificari la organul fiscal competent intre datele de 1 si 20 ale lunii, cu exceptia primului an in care a optat pentru aplicarea sistemului.

Radierea persoanei respective din Registrul persoanelor care aplica sistemul TVA la incasare se realizeaza de organele fiscale competente incepand cu prima zi a perioadei fiscale urmatoare celei in care a fost depusa notificarea.

Mentionam ca regulile determinarii CA care serveste drept referinta pentru calculul plafonului se regasesc in Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal la pct.26 alin.(4).

Important: Nu se recalculeaza plafonul in functie de numarul de luni de activitate. Pentru aplicarea sistemului TVA la incasare se tine cont de cifra de afaceri realizata in anul calendaristic precedent.

Optiunea pentru aplicarea sistemului TVA la incasare se poate exercita oricand in cursul anului, cu conditia ca la data exercitarii optiunii sa nu fi depasit plafonul pentru anul in curs.

O persoana impozabila care a optat pentru acest sistem si care nu a depasit plafonul de 4.500.000 lei in cursul unui an poate renunta oricand in cursul anului la aplicarea sistemului.

4)   Plafonul pentru trecerea de la platitor de TVA trimestrial la platitor lunar

Plafonul pentru trecerea de la platitor trimestrial de TVA la platitor lunar – este cifra de afaceri de 100.000 euro (din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere si/sau neimpozabile in Romania conform art. 275 si 278, dar care dau drept de deducere conform art. 297 alin. (4) lit. b) CF) .

Contravaloarea in lei se determina pe baza cursului de schimb comunicat de BNR valabil pentru data de 31 decembrie a anului 2021 respectiv – publicat in 30.12.2021: 4.9486 lei/eur).

Astfel plafonul la 2021 este de: 494.860 lei.

In cazul in care acest plafon a fost depasit sau in cazul in care au fost efectuate una sau mai multe achizitii intracomunitare de bunuri este obligatorie trecerea la perioada fiscala – luna calendaristica.

Mentionam ca, in anul inregistrarii, firmele trebuie sa-si estimeze cifra de afaceri, iar pentru stabilirea perioadei de raportare trebuie sa o compare cu plafonul recalculat corespunzator numarului de luni ramase pana la sfarsitul anului calendaristic. Daca cifra de afaceri estimata nu depaseste plafonul de 100.000 euro, recalculat corespunzator numarului de luni ramase pana la sfarsitul anului calendaristic (100.000 euro/12 luni*nr luni ramase pana la sfarsitul anului), persoana impozabila va depune deconturi trimestriale in anul inregistrarii.

De asemenea, daca cifra de afaceri efectiv obtinuta, recalculata in baza activitatii corespunzatoare unui an calendaristic intreg (CA/ nr luni de activitate x 12) depaseste plafonul de 100.00 euro, in anul urmator perioada fiscala va fi luna calendaristica.

Important: Se recalculeaza plafonul in functie de numarul de luni de activitate.

Subliniem faptul ca modul de calcul al cifrei de afaceri este prevazut la pct.103 din Normele metodologice de aplicare a art.322 din Codul Fiscal.

5)   Trecerea de la norma la sistem real

Potrivit art.69, alin.(9), contribuabilii pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit si care in anul fiscal anterior au inregistrat un venit brut anual mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 100.000 euro, incepand cu anul fiscal urmator, au obligatia determinarii venitului net anual in sistem real (cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului in lei al sumei de 100.000 EUR este cursul de schimb mediu anual comunicat de BNR, la sfarsitul anului fiscal 2021).

Aceasta categorie de contribuabili are obligatia sa completeze corespunzator si sa depuna declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice pana la data de 25 mai, inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului’’.

Important: Nu se recalculeaza plafonul in functie de numarul de luni de activitate.

Cursul mediu anual la EUR pe 2021: 4,9204 lei/eur

Plafonul in lei, de la norma la sistem real, este: 492.040 lei.

6)   Plafonul pentru achizitii intracomunitare de bunuri

Nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania – achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc printre altele si conditia ca valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare sa nu depaseasca pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 EUR .

Subliniem ca echivalentul in lei a plafonului este 34.000 lei (conversia se realizeaza la cursul valutar de schimb comunicat de BNR la data aderarii).

Potrivit art. 268 alin.(5) din Codul Fiscal, plafonul pentru achizitii intracomunitare prevazut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorata sau achitata in statul membru din care se expediaza ori se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor’.

Important: Nu se recalculeaza plafonul in functie de numarul de luni de activitate.

7)   Praguri valorice Intrastat

Conform Ordinului INS nr.773/MO nr.1091 din 16.12.2021, din ianuarie 2022 pragurile valorice intrastat vor fi pastrate la nivelul de 900.000 de lei pentru exporturi intra-UE de bunuri si respectiv 900.000 lei pentru importuri intra-UE de bunuri.

Astfel, se aproba urmatoarele praguri valorice Intrastat pentru colectarea informatiilor statistice de comert intra-UE pentru anul 2022:

  • 000 lei pentru exporturi intra-UE de bunuri si respectiv
  • 000 lei pentru importuri intra-UE de bunuri.

8)   Pragul pentru aplicarea TVA cu cota redusa pentru livrarile de locuinte

Conform OUG nr.130/17.12.2021 care modifica si completeaza Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de persoane fizice.

Precizam faptul ca se extinde, incepand cu 1 ianuarie 2022, aplicarea cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depaseste suma de 450.000 lei, dar nu depaseste suma de 700.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de persoane fizice in mod individual sau in comun cu alta persoana fizica/alte persoane fizice.

9)   Plafonul pentru vanzari la distanta si servicii electronice

Locul prestarii este in Romania daca in cursul anului calendaristic precedent valoarea totala, fara TVA, a serviciilor TBE si livrarilor intracomunitare de bunuri la distanta nu depaseste plafonul de 10.000 euro in echivalent lei: 46.337 lei (valoarea echivalenta in lei a sumei de 10.000 euro stabilita conform legislatiei europene privind TVA prin aplicarea ratei de schimb publicate de Banca Centrala Europeana la data adoptarii Directivei (UE) 2017/2.455 a Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2006/112/CE si a Directivei 2009/132/CE in ceea ce priveste anumite obligatii privind taxa pe valoarea adaugata pentru prestarile de servicii si vanzarile de bunuri la distanta).

Astfel, plafonul pentru vanzari la distanta a fost stabilit la un cuantum de 10.000 euro (46.337 lei).

Plafonul nu se aplica de catre orice persoana impozabila, ci numai de catre cele care indeplinesc cumulativ conditiile prevazute la art. 278^1 din Codul fiscal:

  1. a) furnizorul sau prestatorul este stabilit sau, daca nu este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita intr-un singur stat membru;
  2. b) sunt prestate servicii (furnizate pe cale electronica, de telecomunicatii, de radiodifuziune si de televiziune) catre persoane neimpozabile care sunt stabilite, isi au domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in orice stat membru, altul decat statul membru prevazut la lit. a), sau sunt expediate ori transportate bunuri catre un stat membru, altul decat statul membru prevazut la lit. a);

si

  1. c) valoarea totala, fara TVA, a operatiunilor prevazute la lit. b) nu depaseste, in anul calendaristic curent, 10.000 euro sau echivalentul acestei sume in moneda nationala si nici nu a depasit aceasta suma in cursul anului calendaristic precedent.

In conditiile in care plafonul din vanzari intracomunitare la distanta si servicii furnizate pe cale electronica, de telecomunicatii, de radiodifuziune si de televiziune este depasit, se aplica regulile de baza de la momentul depasirii plafonului, respectiv:

– vanzarea intracomunitara la distanta are loc acolo unde se afla bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transpotul bunurilor

– serviciile furnizate pe cale electronica, de telecomunicatii, de radiodifuziune si de televiziune prestate catre persoane neimpozabile stabilite in alt stat membru decat Romania sunt impozabile la locul unde este stabilit beneficiarul serviciilor.

Important: Nu se recalculeaza plafonul in functie de numarul de luni de activitate.

Baza legala:

  • Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal (aprobate prin HG nr.1/2016);
  • Ordinul INS 773/2021 privind pragurile valorice Intrastat pentru colectarea informatiilor statistice de comert intra-UE cu bunuri in anul 2022
  • anaf.ro

Regimul fiscal al sponsorizarilor – modificari la procedura de acordare a deducerilor

Legea 322/2021 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost publicata in Monitorul Oficial (Partea I) nr.1245 din data de 30 decembrie 2021, cu aplicabilitate din data de 1 ianuarie 2022.

Actul normativ modifica punctual Codul fiscal, cu privire la procedura de reducere la plata a impozitului pe profit, respectiv cu reducerea la plata a impozitului pe venitul microintreprinderii, atunci cand contribuabilii efectueaza sponsorizari sau acorda sume prin contracte de mecenat.

Precizam ca Legea aduce masuri aplicabile cu data de 01 ianuarie 2022, insa are si masuri tranzitorii aplicabile acelor sponsorizari aflate in desfasurare la data de 31 decembrie 2021 sau acelor sponsorizari reportate 7 ani pentru platitorii de impozit pe profit sau 28 de trimestre pentru platitorii de impozit pe venitul microintreprinderii.

Tratamentul fiscal al sponsorizarilor aplicabil inainte de 1 ianuarie 2022:

  • In cazul platitorilor de impozit pe profit, cheltuiala cu sponsorizarea este integral nedeductibila la calculul impozitului pe profit, insa reduce impozitul pe profit datorat la plata cu cea mai mica valoare dintre 7,5 la mie din cifra de afaceri anuala, fara a depasii 20% din impozitul pe profit datorat.

In conditiile in care sponsorizarea depaseste valoarea amintita anterior, suma ce excede se reporteaza 7 ani, diminueaza impozitul pe profit datorat la fiecare calcul de impozit pe profit, respectand aceleasi reguli de reducere a impozitului pe profit.

  • Pentru platitorii de impozit pe venitul microintreprinderii, sponsorizarile reduc impozitul pe venitul microintreprinderii cu procentul de pana la 20% din impozitul pe venit datorat in trimestrul in care au fost inregistrate cheltuielile de sponsorizare.

In situatia in care valoarea sponsorizarilor depaseste valoarea amintita anterior, suma ce excede se reporteaza in urmatoarele maxim 28 de trimestre consecutive si diminueaza impozitul pe venitul microintreprinderii la fiecare termen de plata al impozitului, respectand aceeasi conditie de a nu se depasi 20% din impozitul datorat.

Tratamentul fiscal al sponsorizarilor aplicabil dupa de 1 ianuarie 2022:

  • Tratament fiscal – platitorii de impozit pe profit:

In cazul in care valoarea stabilita potrivit art.25 alin. (4) lit. i), diminuata cu sumele reportate, dupa caz, nu a fost utilizata integral, contribuabilii pot dispune redirectionarea impozitului pe profit, in limita valorii astfel calculate, pentru efectuarea de sponsorizari si/sau acte de mecenat sau acordarea de burse private, in termen de maximum 6 luni de la data depunerii declaratiei anuale de impozit pe profit, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirectionare.

In situatia contribuabililor membri ai unui grup fiscal, redirectionarea poate fi dispusa numai de persoana juridica responsabila.

Mentionam ca obligatia platii sumei redirectionate din impozitul pe profit revine organului fiscal competent.

Redirectionarea impozitului pe profit pentru sponsorizarea entitatilor persoane juridice fara scop lucrativ, inclusiv a unitatilor de cult, poate fi efectuata doar daca beneficiarul sponsorizarii este inscris, la data platii sumei respective de catre organul fiscal, in Registrul entitatilor/unitatilor de cult pentru care se acorda deduceri fiscale, potrivit art. 25 alin. (41).

  • Tratament fiscal – platitorii de impozit pe veniturile microintreprinderilor:

In cazul in care valoarea stabilita potrivit art.56, alin.(11), diminuata cu sumele reportate, dupa caz, nu a fost utilizata integral, contribuabilii pot dispune redirectionarea impozitului pe veniturile microintreprinderilor, in limita diferentei astfel calculate pentru intregul an fiscal, pentru activitati de sponsorizare, respectiv pentru acordarea de burse, in termen de 6 luni de la data depunerii declaratiei de impozit aferente trimestrului IV, prin depunerea unui/unor formular/formulare de redirectionare.

Obligatia platii sumei redirectionate din impozitul pe veniturile microintreprinderilor revine organului fiscal competent.

Redirectionarea impozitului pe veniturile microintreprinderilor pentru sponsorizarea entitatilor persoane juridice fara scop lucrativ, inclusiv a unitatilor de cult, poate fi efectuata doar daca beneficiarul sponsorizarii este inscris, la data platii sumei respective de catre organul fiscal, in Registrul entitatilor/unitatilor de cult pentru care se acorda deduceri fiscale, potrivit art. 25 alin. (41).

Pentru ambele categorii de contribuabili, procedura, modelul si continutul formularului de redirectionare se stabilesc prin ordin al presedintelui A.N.A.F.

  • Dispozitii speciale:

Conform Legii nr.322/2021, incepand cu data de 1 ianuarie 2022, respectiv cu data inceperii anului fiscal 2022-2023 in cazul persoanelor juridice care au optat pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit dispozitiilor art.16 alin.(5) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii pot dispune asupra valorii stabilite potrivit dispozitiilor art. 25 alin. (4) lit. i) sau art. 56 alin. (11) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa caz, numai daca aceasta, in urma diminuarii cu sumele reportate, este pozitiva.

 Sumele care nu sunt scazute din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe veniturile microintreprinderilor se reporteaza numai pentru sponsorizari/acte de mecenat/acordarea de burse private efectuate/inregistrate inainte de termenele prevazute la alineatul anterior, potrivit reglementarilor in vigoare la data efectuarii sponsorizarii, fara a depasi anul 2028.

Baza legala:

– Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;

  • Legea 322/2021 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Modificari referitoare la declaratia privind beneficiarii reali (DBR)

Legea nr.315 privind modificarea si completarea Legii nr.129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative a fost publicata in Monitorul Oficial (Partea I) nr.1240 din data de 29 decembrie 2021, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2022.

Conform actului normativ, incepand cu data de 1 ianuarie 2022, se elimina obligativitatea firmelor de a depune anual declaratia privind beneficiarii reali.

Astfel, pentru persoanele juridice care au depus cel putin o declaratie privind beneficiarul real, obligatia depunerii declaratiei privind beneficiarii reali se considera a fi indeplinita.

Potrivit art.56, alin.(1) din Legea 129 (actualizata), “persoanele juridice supuse obligatiei de inregistrare in registrul comertului depun la inmatriculare, si ori de cate ori intervine o modificare, o declaratie privind beneficiarul real al persoanei juridice, in vederea inregistrarii in Registrul beneficiarilor reali al societatilor, cu exceptia regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale si societatilor detinute integral sau majoritar de stat.”

Obligatia prevazuta la alin.(1) este indeplinita si prin includerea, la inmatriculare, in actul constitutiv, a datelor de identificare a beneficiarilor reali si a modalitatilor in care se exercita controlul asupra persoanei juridice. Modificarea ulterioara a datelor de identificare a beneficiarilor reali nu instituie obligatia intocmirii unui act modificator la actul constitutiv, declararea acestora indeplinindu-se in conditiile alin. (1) de la art.56.

Suplimentar fata de obligatia prevazuta la art.56, alin.(1) persoanele juridice supuse obligatiei de inregistrare in registrul comertului, care au in structura actionariatului entitati inmatriculate/inregistrate si/sau care au sediul fiscal in jurisdictii necooperante din punct de vedere fiscal si/sau in jurisdictii cu grad inalt de risc de spalare a banilor si/sau de finantare a terorismului si/sau in jurisdictii aflate sub monitorizarea organismelor internationale relevante, pentru risc de spalare a banilor/finantare a terorismului, depun anual o declaratie privind beneficiarul real al persoanei juridice, in vederea inregistrarii in Registrul beneficiarilor reali al societatilor, in termen de 15 zile de la aprobarea situatiilor financiare anuale.

Precizam faptul ca Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) asigura publicarea pe pagina sa de Internet a listelor actualizate ale jurisdictiilor necooperante din punct de vedere fiscal si/sau in jurisdictii cu grad inalt de risc de spalare a banilor si/sau de finantare a terorismului si/sau in jurisdictii aflate sub monitorizarea organismelor internationale relevante (prevazute la alin.1^3), elaborate de organismele internationale abilitate.

Termenul de depunere a declaratiei anuale privind beneficiarul real, prevazuta la articolul mai sus mentionat este de 90 de zile de la incetarea starii de alerta.

O alta exceptie de la art.56, alin.(1), introdusa de Legea 315/2021 (art.56, alin.1^4), se refera la persoanele juridice inmatriculate in registrul comertului anterior datei de intrare in vigoare a prezentei legi, cu exceptia regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale si societatilor detinute integral sau majoritar de stat, care depun o declaratie privind beneficiarul real al persoanei juridice pe care o actualizeaza ori de cate ori intervine o modificare, in vederea inregistrarii in Registrul beneficiarilor reali al societatilor.

Aceasta obligatie se considera a fi indeplinita pentru persoanele juridice care au depus cel putin o declaratie privind beneficiarul real ulterior datei de intrare in vigoare a prezentei legi.

Asadar, pentru persoanele juridice, care au depus cel putin o declaratie privind beneficiarul real, obligatia depunerii declaratiei privind beneficiarii reali se considera a fi indeplinita.

Precizam ca in situatia in care intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declaratia se depune in termen de15 zile de la data la care aceasta a intervenit.

Declaratia pe proprie raspundere a reprezentantului legal al persoanei juridice cuprinde datele de identificare ale beneficiarilor reali: numele, prenumele, data si locul nasterii, codul numeric personal, seria si numarul actului de identitate, cetatenia, domiciliul sau resedinta, precum si modalitatile in care se exercita controlul asupra persoanei juridice.

Declaratia privind beneficiarul real poate avea forma de inscris sub semnatura privata ori forma electronica si poate fi transmisa la oficiul registrului comertului prin mijloace electronice, cu semnatura electronica, sau prin servicii de posta si curier sau prin ghiseul oficiului registrului comertului, personal sau prin reprezentant conform prevederilor legale.

Declaratia privind beneficiarul real poate fi data si in fata reprezentantului oficiului registrului comertului sau se poate depune, personal sau prin reprezentant, avand data certa, data de notarul public ori atestata de avocat.

Baza legala:

  • Legea 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative;
  • Legea 315/2021 privind modificarea si completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative;
  • onrc.ro.

Veniturile realizate de PF din tranzactionarea NFT-urilor

Veniturile obtinute de persoanele fizice din tranzactionarea jetoanelor nefungibile (NFT- non-fungible token) reprezinta venituri impozabile.

Conform definitiei date de Wikipedia.ro, un jeton nefungibil (NFT, dupa termenul englezesc non-fungible token) este o unitate de date unica dintr-un registru contabil informatic denumit blockchain. Jetoanelor nefungibile le corespund fisiere de diverse formate, in functie de natura procesului de creatie: fotografii, inregistrari audio, videoclipuri etc. Desi fisierele in sine pot fi copiate, jetoanele nefungibile care le sunt asociate sunt consemnate si monitorizate in permanenta in registrele blockchain din care fac parte, oferindu-le cumparatorilor dovada dreptului de proprietate.

Registrele folosite la scara larga, precum Ethereum, Bitcoin Cash, Flux etc., au fiecare cate un ansamblu de standarde ce reglementeaza utilizarea NFT-urilor.

Jetoanele nefungibile pot fi folosite pentru comercializarea creatiilor digitale, cum ar fi arta digitala, articolele din jocurile video si muzica. Totusi, atat fisierul ce contine creatia originala, cat si orice copie a sa pot fi accesate de oricine, nu doar de proprietarul jetonului. Primele NFT-uri au aparut in 2015 in registrul blockchain Ethereum.

Astfel, reprezentand un activ digital din lumea reala, NFT-urile pot fi folosite pentru a obtine schimburi fizice pe piata digitala.

Persoanele fizice care obtin venituri din vanzarea, pe platforme specializate, denumite blockchain, de continut sub forma unor fisiere digitale (NFT), in conditiile Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, au obligatia de a declara aceste venituri, indiferent daca veniturile sunt realizate din Romania sau din strainatate, in Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice”, cu respectarea prevederilor art.71 „Definirea veniturilor din Romania din drepturi de proprietate intelectuala” si art. 72¹ „Stabilirea venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuala” sau art. 73 „Optiunea de a stabili venitul net anual, in sistem real pe baza datelor din contabilitate”, dupa caz, din Codul fiscal.

In conditiile in care creatorul de continut va obtine, ulterior vanzarii initiale, venituri din vanzarile recurente/repetate (NFT royalties) are, de asemenea, obligatia declararii acestor venituri in Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice,  la aceeasi  categorie  de venit.

Stabilirea datei realizarii venitului din tranzactionarea NFT- ului:

Data realizarii venitului este data la care s-a efectuat tranzactia (vanzarea – cumpararea NFT), independent de data la care persoana fizica care a vandut produsul alege sa tranzactioneze sau sa retraga din wallet – ul virtual/sa schimbe in FIAT criptomonedele reprezentand pretul produsului.

FIAT reprezinta moneda unei tari pe care propriul guvern a declarat-o ca fiind mijloc legal de plata.

Tratamentul fiscal al veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala:

(Obligatiile fiscale declarative si de plata sunt cele ce le revin persoanelor fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala)

  • Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala platite de persoane juridice sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila:

Contribuabilii care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala datoreaza impozit pe venit, impozitul fiind final.

Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat sumele incasate in cursul anului, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura. Evaluarea veniturilor in natura se face la pretul pietei sau la pretul stabilit prin expertiza tehnica, la locul si la data primirii acestora.

Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala, inclusiv din crearea unor lucrari de arta monumentala, se determina de catre platitorii venitului, persoane juridice sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.

In cheltuielile forfetare se includ, printre altele: contributiile sociale datorate, comisioanele, sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de catre acestia din urma catre titularii de drepturi.

In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri , potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli de 40% asupra venitului brut.

Venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenta intre venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor catre titularii de drepturi, in urmatoarele situatii:

  1. a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;
  2. b) venituri din exercitarea dreptului de suita;
  3. c) venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.

Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, carora le revine obligatia calcularii si retinerii impozitului, sunt, dupa caz:

  1. a) utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, in situatia in care titularii de drepturi isi exercita drepturile de proprietate intelectuala in mod personal, iar relatia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala si utilizatorul respectiv este directa;
  2. b) organismele de gestiune colectiva sau alte entitati, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de catre titulari. In aceasta situatie se incadreaza si producatorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul carora se colecteaza si se repartizeaza drepturile respective.

In situatia in care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entitati asemanatoare, obligatia calcularii si retinerii impozitului revine organismului sau entitatii care efectueaza plata catre titularul de drepturi de proprietate intelectuala.

Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira in cursul anului fiscal impozitul datorat de contribuabili. Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net. Retinerea impozitului se efectueaza din veniturile platite, de catre platitorii de venituri la momentul platii veniturilor.

Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

Platitorii de venituri nu au obligatia calcularii, retinerii la sursa si platii impozitului din veniturile platite daca efectueaza plati catre asocierile fara personalitate juridica, precum si catre entitati cu personalitate juridica, care organizeaza si conduc contabilitate proprie, potrivit legii, pentru care plata impozitului pe venit se face de catre fiecare asociat, pentru venitul sau propriu.

Persoanele fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, pentru care venitul net se determina pe baza cotelor forfetare de cheltuieli si pentru care impozitul se retine la sursa nu au obligatii declarative.

Contribuabilii care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala pentru care venitul net se determina de catre platitorii venitului, persoane juridice sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, nu au obligatia de completare a Registrului de evidenta fiscala si de conducere a evidentei contabile.

  • Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala primite de la alti platitori decat cei mentionati anterior:

Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala, inclusiv din crearea unor lucrari de arta monumentala, primit de la alti platitori decat cei prevazuti la capitolul II. din ghid, se stabileste de contribuabili prin scaderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.

In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri , potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli de 40% asupra venitului brut.

Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii pot completa numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenta fiscala.

In cazul veniturilor obtinute de persoanele fizice care tranzactioneaza creatii NFT, altele decat autorul care face publica spre vanzare creatia sa, esenta tranzactiei, respectiv a activitatii desfasurate/prestate conduce la incadrarea veniturilor obtinute in categoriile de venit definite de legislatia fiscala in vigoare si la identificarea regulilor aplicabile pentru declararea acestora, precum si pentru calcularea impozitului pe venit si a contributiilor sociale datorate.

Desi, un NFT nu ofera dreptul de autor, acesta ofera in schimb dreptul de utilizare, precum postarea unui video sau a unei imagini online.

Baza legala:

  • anaf.ro;
  • https://ro.wikipedia.org/wiki/Jeton_nefungibil;
  • Legea 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe – republicare, cu modificari si completari ulterioare;
  • Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare.

Masuri fiscale importante

Ordonanta de urgenta (OUG) nr.130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative a fost publicata in Monitorul oficial nr.1202 din data de 18 decembrie 2021.

Precizam faptul ca ordonanta aduce modificari in mai multe domenii.

Este important de mentionat ca, prin OUG 130/2021, nu s-a reglementat scaderea plafonului pentru incadrarea ca microintreprindere. Initial (in proiect) era prevazuta o scadere a acestuia de la 1.000.000 euro la 500.000 euro.

Printre cele mai importante, enumeram:

  • Majorarea plafonului pentru cadouri si tichete neimpozabile:

Se majoreaza valoarea cadourilor in bani si/sau in natura, inclusiv tichetele cadou, pe care le pot oferi angajatorii si sa fie neimpozabile, de la 150 de lei la 300 lei. Restul conditiilor raman nemodificate.

  • Tichetele cadou nu se vor mai putea acorda tertilor.
  • Aplicare CASS la venitul din pensii care depaseste 4.000 lei.

Se coreleaza masurile privind contributia de asigurari sociale de sanatate datorata pentru veniturile din pensii care depasesc suma lunara de 4.000 de lei, cu prevederile Codului fiscal referitoare la calculul, retinerea si declararea obligatiilor.

  • Modificari privind baza de calcul a CAS:

Se introduce prevederea ca nu se cuprind in baza lunara de calcul al contributiilor de asigurari sociale sumele reprezentand dobanzi si actualizarea cu indicele de inflatie, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotararilor primei instante, executorii de drept, sau potrivit legii, dupa caz, acordate in legatura cu salariile, soldele, pensiile sau alte drepturi de asigurari sociale, inclusiv diferente ale acestora.

  • Completare categorii exceptate de la plata CASS:

Se completeaza lista persoanelor exceptate de la plata CASS: persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de pana la suma de 4.000 lei lunar inclusiv, precum si pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuala.

  • TVA 5% pentru energia termica:

Va intra in vigoare mai devreme, respectiv de la 1 ianuarie 2022, masura de 5% TVA pentru energia termica. In plus, va fi extinsa sfera de aplicare prin includerea, pe langa populatie, si a altor categorii de consumatori cu un grad de suportabilitate redus.In acelasi timp, avand in vedere impactul bugetar al introducerii cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de energie termica, este necesara limitarea aplicarii, doar la sezonul rece, respectiv pentru perioada de 5 luni cuprinsa intre data de 1 noiembrie a anului curent si data de 31 martie a anului urmator.

  • TVA 5% pentru locuinte sub 140.000 euro:

Conform modificarilor din Codul Fiscal, persoanele fizice vor putea achizitiona cu cota redusa de TVA de 5%, pe langa locuintele cu o valoare de maximum 450.000 lei, exclusiv TVA, si a unei singure locuinte, in mod individual sau in comun cu alta persoana fizice/alte persoane fizice, a carei valoare depaseste suma de 450.000 lei, dar nu depaseste suma de 700.000 lei, reprezentand echivalentul in lei a aproximativ 140.000 euro.

Astfel, se limiteaza aplicarea la o singura locuinta achizitionata de o persoana fizica, in mod individual sau in comun cu alta persoana fizice/alte persoane fizice.

Mentionam ca se introduce un Registru in care se inscriu toate tranzactiile cu locuinte care beneficiaza de cota redusa, indiferent de valoare.

Pe baza acestui registru se verifica indeplinirea conditiei referitoare la achizitionarea cu cota redusa de TVA de 5% a unei singure locuinte a carei valoare depaseste suma de 450.000 lei, dar nu depaseste suma de 700.000 lei, exclusiv TVA.

  • Suspendarea acordarii sumelor pentru educatia timpurie pana la 31.12.2022.
  • Facilitatile pentru cresa sau gradinita sunt suspendate si in 2022.

Se suspenda, in continuare (pentru intreg anul 2022) facilitatea celor 1.500 lei pentru cresa sau gradinita.

Pe perioada suspendarii, in cazul cheltuielilor pentru functionarea creselor/ gradinitelor aflate in administrarea contribuabililor se stabileste continuarea regimului fiscal aplicabil si pe perioada suspendarii reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2021, respectiv de cheltuieli sociale deductibile la calculul rezultatului fiscal, in limita de 5% aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.

  • Punctul de amenda ramane plafonat, la valoarea de 145 lei si in 2022.
  • Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar intra in vigoare din 2023 (s-a prorogat).
  • Legea privind venitul minim de incluziune va fi aplicata din 1 septembrie 2023.
  • Pensiile speciale pentru primari se suspenda pana la 1 ianuarie 2023.
  • Reincriminarea faptelor de evaziune fiscala.
  • Biletele de valoare vor fi emise exclusiv pe suport electronic.
  • e-Factura si pentru produsele cu risc fiscal ridicat.

OUG 130/2021 prevede instituirea unor masuri urgente pentru intarirea capacitatii de urmarire si colectare a sumelor datorate bugetului de stat pentru livrarile de produse cu risc fiscal ridicat, prin transmiterea facturilor in sistemul RO e-Factura, prin derogare de la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.120/2021.

Astfel, furnizorii pot, in perioada 1 aprilie – 30 iunie 2022, sa transmita facturile emise in sistemul national privind factura electronica RO e-Factura, indiferent daca destinatarii sunt sau nu inregistrati in Registrul RO e-Factura.

Furnizorii sunt obligati, incepand cu data de 1 iulie 2022, sa transmita facturile emise in sistemul national privind factura electronica RO e-Factura, indiferent daca destinatarii sunt sau nu inregistrati in Registrul RO e-Factura.

Ordinul ANAF va trebui emis in 30 de zile de la publicarea ordonante in Monitorul Oficial.