Se considera ca o persoana impozabila indeplineste conditiile suplimentare prevazute la alineatul anterior daca este inregistrata in Registrul contribuabililor, avand TVA inscrisa in vectorul fiscal, cu exceptia urmatoarelor categorii:

1. persoanele impozabile nestabilite in Romania, dar inregistrate in scopuri de TVA prin reprezentant fiscal;
2. persoanele impozabile nestabilite in Romania, dar inregistrate direct in scopuri de TVA in Romania conform art. 316 alin.(4) si (6) din Codul fiscal, prin utilizarea formularului de declaratie 015 “Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni/Declaratie de radiere pentru contribuabilii nerezidenti care nu au sediu permanent in Romania”;
3. persoanele impozabile nerezidente care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei prin unul sau mai multe sedii permanente, care se inregistreaza in scopuri de TVA prin utilizarea formularului 013 “Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru contribuabilii nerezidenti care desfasoara activitate in Romania prin unul sau mai multe sedii permanente” si care au declarat ca stat de rezidenta un alt stat membru al Uniunii Europene.

Persoana impozabila care opteaza pentru utilizarea regimului de import, direct sau prin intermediar, este inregistrata pentru utilizarea acestui regim daca indeplineste conditiile prevazute mai sus si daca si-a stabilit sediul activitatii economice in Romania sau, daca nu are sediul activitatii economice in Uniunea Europeana, are totusi un sediu fix in Romania.

Persoana impozabila care nu si-a stabilit activitatea economica in Uniunea Europeana si nu dispune de un sediu fix in Uniunea Europeana, dar efectueaza vanzari intracomunitare de bunuri la distanta a caror expediere sau transport incepe in Romania poate opta pentru utilizarea regimului UE cu stat de inregistrare Romania, caz in care trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA inainte de realizarea operatiunilor, in conformitate cu prevederile art. 316 alin. (6) lit. c) din Codul fiscal.

Daca persoana impozabila indeplineste conditiile pentru utilizarea regimului special, acesteia i se comunica, prin intermediul mesajelor electronice, decizia de acceptare/aprobare a cererii de inregistrare pentru utilizarea regimului special si data acestei decizii.

Persoanei impozabile nestabilite in Uniunea Europeana care alege Romania ca stat de inregistrare pentru utilizarea regimului non-UE i se atribuie un cod de inregistrare special in scopuri de TVA (utilizand formatul EUxxxyyyyyz), care se comunica acesteia pe cale electronica.

Este important de mentionat faptul ca, in scopul acestei inregistrari nu este necesara desemnarea unui reprezentant fiscal, potrivit art. 314 alin. (4) teza a II-a din Codul fiscal.

Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania care au sediul activitatii economice in Romania sau, in cazul in care nu au sediul activitatii economice in Uniunea Europeana, dispun de un sediu fix in Romania si care opteaza sa utilizeze regimul UE vor utiliza, potrivit art. 315 alin. (4) din Codul fiscal, pentru operatiunile impozabile efectuate in conditiile acestui regim, codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit in conformitate cu art. 316 din Codul fiscal.

Persoanele impozabile, care au sediul activitatii economice in Romania sau, in cazul in care nu au sediul activitatii economice in Uniunea Europeana, dispun de un sediu fix in Romania si care opteaza sa utilizeze regimul de import fara intermediar, vor utiliza, pentru operatiunile impozabile efectuate in conditiile acestui regim, codul de inregistrare special in scopuri de TVA atribuit in conformitate cu art.315² alin.(11) din Codul fiscal (utilizand formatul IMxxxyyyyyyz). Codul se comunica persoanelor respective prin mijloace electronice.

Persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania, care au sediul activitatii economice in Romania sau, in cazul in care nu au sediul activitatii economice in Uniunea Europeana, dispun de un sediu fix in Romania si care opteaza sa actioneze ca intermediari in cadrul regimului de import, li se atribuie un cod de inregistrare special, potrivit art. 315² alin. (12) din Codul fiscal, care le permite acestora sa actioneze in calitate de intermediar in contul persoanelor impozabile care utilizeaza regimul de import (utilizand formatul INxxxyyyyyyz), care se comunica acestora pe cale electronica. Acest cod nu poate fi utilizat de intermediar pentru a declara TVA aferenta tranzactiilor impozabile.

In plus, persoanelor impozabile pentru care este desemnat intermediarul, ca persoana obligata la plata TVA in numele si in contul persoanei impozabile, li se atribuie un cod de inregistrare special in scopuri de TVA, potrivit art.315² alin.(13) din Codul fiscal (utilizand formatul IMxxxyyyyyyz), care se comunica intermediarului pe cale electronica. Acest cod se aloca pentru fiecare persoana pentru care intermediarul este desemnat.

Codurile de inregistrare atribuite potrivit ultimelor 3 alineate se utilizeaza numai pentru regimul de import.

Organul fiscal competent organizeaza Evidenta nationala privind persoanele impozabile care utilizeaza regimurile speciale prevazute la art. 314, art. 315 si art. 315² din Codul fiscal, in situatia in care Romania este stat membru de inregistrare, evidenta organizata pentru fiecare regim in parte. Informatiile privind persoanele impozabile pentru care s-a acceptat utilizarea regimului special solicitat sunt inscrise in aceasta evidenta.

Persoana impozabila aplica regimul non-UE sau regimul UE incepand cu prima zi a trimestrului calendaristic urmator transmiterii declaratiei de incepere a activitatii, corect completata. Prin exceptie, in cazul in care prima prestare de servicii sau prima livrare de bunuri, care ar putea face obiectul aplicarii regimului non-UE sau regimului UE, este efectuata inainte de prima zi a trimestrului calendaristic urmator transmiterii declaratiei de incepere a activitatii, regimul special se aplica incepand cu data primei prestari/livrari, cu conditia ca persoana impozabila sa notifice organul fiscal cu privire la inceperea activitatilor sale care pot face obiectul regimului special, pana pe data de 10 a lunii urmatoare primei prestari sau livrari. Notificarea se face prin depunerea, in format electronic, a declaratiei de incepere a activitatii.

Persoana impozabila sau un intermediar care actioneaza in contul acesteia aplica regimul de import incepand cu ziua in care persoanei impozabile sau intermediarului i s-a comunicat codul de inregistrare special in scopuri de TVA pentru regimul de import, potrivit art. 3152 alin. (11) si (13) din Codul fiscal.

Informatiile care permit identificarea persoanelor impozabile care utilizeaza regimul UE, regimul non-UE sau regimul de import avand Romania ca stat de inregistrare se transmit de catre organul fiscal celorlalte state membre, prin intermediul retelei CCN/CSI, conform specificatiilor tehnice transmise de Comisia Europeana si implementate de Centrul National pentru Informatii Financiare.

Modificari ulterioare inceperii activitatii supuse regimului special:

Persoanele impozabile care utilizeaza regimul UE sau regimul de import sau intermediarii care actioneaza in contul persoanelor impozabile care utilizeaza regimul de import notifica organul fiscal cu privire la modificarea datelor declarate initial, prin depunerea declaratiei de mentiuni, potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala.

Persoanele impozabile care utilizeaza regimul special non-UE notifica organul fiscal cu privire la modificarea informatiilor declarate initial, prin transmiterea modificarilor ulterioare pe cale electronica.

Pentru modificarea datelor declarate initial, persoana impozabila sau intermediarul notifica organul fiscal pana la data de 10 a lunii urmatoare celei in care a survenit modificarea, in caz contrar, aplicandu-se dispozitiile art. 336 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura fiscala.

Renuntarea la utilizarea regimului, la cererea persoanei impozabile (excluderea voluntara):

Persoana impozabila care utilizeaza unul dintre regimurile speciale trebuie sa notifice organul fiscal competent daca opteaza sa renunte la utilizarea regimului special, indiferent daca realizeaza in continuare operatiuni care pot fi eligibile pentru aplicarea respectivului regim special.

Intermediarul care actioneaza in contul persoanelor impozabile care utilizeaza regimul de import trebuie sa notifice organul fiscal competent daca opteaza sa renunte la activitatea de intermediere sau daca persoana impozabila opteaza sa renunte la utilizarea regimului special, indiferent daca realizeaza in continuare operatiuni care pot fi eligibile pentru aplicarea respectivului regim special.

In cazul regimului non-UE sau regimului UE notificarea se face prin transmiterea cererii de excludere voluntara cu cel putin 15 zile inainte de sfarsitul trimestrului calendaristic anterior celui in care persoana impozabila intentioneaza sa inceteze utilizarea regimului. Incetarea aplicarii regimului non-UE sau regimului UE devine efectiva incepand cu prima zi a trimestrului calendaristic urmator.

In cazul regimului de import notificarea se face prin transmiterea cererii de excludere voluntara de catre persoana impozabila sau intermediarul care actioneaza in contul acesteia cu cel putin 15 zile inainte de sfarsitul lunii anterioare celei in care persoana impozabila intentioneaza sa inceteze utilizarea regimului. Incetarea aplicarii regimului de import devine efectiva incepand cu prima zi a lunii urmatoare, iar persoana impozabila nu mai are dreptul sa utilizeze regimul pentru livrarile efectuate incepand din acea zi.

Cererea se completeaza si se transmite prin intermediul portalului electronic al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Obligatiile privind TVA aferente livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii in cadrul regimului non-UE sau regimului UE, care rezulta dupa data la care incetarea a devenit efectiva, sunt indeplinite direct catre autoritatile fiscale ale fiecarui stat membru de consum.

In conditiile in care persoana impozabila care utilizeaza unul dintre regimurile speciale sau intermediarul care actioneaza in contul persoanelor impozabile care utilizeaza regimul de import isi muta sediul activitatii economice sau sediul fix intr-un alt stat membru si indeplineste in continuare conditiile pentru aplicarea regimului, pentru a continua sa utilizeze regimul trebuie sa declare ca stat de inregistrare noul stat membru in care si-a stabilit sediul activitatii economice sau noul stat membru in care are un sediu fix.

In situatia in care persoana impozabila care utilizeaza regimul UE pentru livrarea de bunuri nu este stabilita in Uniunea Europeana, aceasta indica drept nou stat de inregistrare statul membru din care expediaza sau transporta bunuri.

Persoana impozabila sau intermediarul notifica organul fiscal competent cu privire la intentia de a schimba statul membru de inregistrare.

Notificarea se face prin transmiterea cererii de excludere voluntara cel mai tarziu pana in a 10-a zi a lunii urmatoare celei in care a avut loc schimbarea sediului.

Persoana impozabila sau intermediarul trebuie sa solicite inregistrarea in regimul special in noul stat membru, potrivit regulilor specifice acelui stat.

Schimbarea statului de inregistrare se aplica incepand cu data la care persoana impozabila sau intermediarul inceteaza sa aiba sediul activitatii economice sau un sediu fix in Romania sau incepand cu data la care persoana impozabila inceteaza sa expedieze sau sa transporte bunuri din Romania.

In situatia in care persoana impozabila sau intermediarul care nu are sediul activitatii economice in Uniunea Europeana, dar dispune de mai multe sedii fixe in Uniunea Europeana si are ca stat de inregistrare Romania intentioneaza sa isi aleaga un alt stat de inregistrare, aceasta/acesta poate schimba statul de inregistrare cel mai devreme incepand cu 1 ianuarie a celui de-al treilea an calendaristic urmator celui in care s-a inregistrat in Romania pentru utilizarea regimului special.

In situatia in care persoana impozabila sau intermediarul considera ca nu mai indeplineste cerintele pentru a utiliza regimul special trebuie sa notifice organul fiscal cu privire la renuntarea de a utiliza regimul special. Incetarea utilizarii regimului devine efectiva incepand cu data de la care persoana nu mai indeplineste cerintele pentru a utiliza respectivul regim special.

Excluderea de la aplicarea regimului special, din oficiu, de catre organul fiscal:

Persoana impozabila care utilizeaza unul dintre regimurile speciale va fi exclusa de la aplicarea regimului respectiv de catre organul fiscal competent, potrivit dispozitiilor art. 314 alin. (6), art. 315 alin. (5) si art. 3152 alin. (15) si (17) din Codul fiscal, in oricare dintre urmatoarele situatii:

1. persoana impozabila notifica organul fiscal ca nu mai efectueaza operatiunile reglementate de regimurile respective sau intermediarul notifica organul fiscal ca persoana impozabila nu mai efectueaza operatiunile reglementate de regimul de import;
2. organul fiscal competent constata ca operatiunile care fac obiectul unui regim special au incetat;
3. persoana impozabila nu mai indeplineste cerintele pentru a i se permite utilizarea regimului special;
4. persoana impozabila incalca in mod repetat regulile regimului special;
5. intermediarul notifica faptul ca nu mai reprezinta persoana impozabila respectiva.

Excluderea de la aplicarea regimului non-UE sau a regimului UE devine efectiva incepand cu prima zi a trimestrului calendaristic care urmeaza datei la care decizia de excludere se transmite pe cale electronica persoanei impozabile, cu exceptia situatiei in care excluderea este cauzata de schimbarea sediului activitatii economice, a sediului fix sau a locului din care incepe expedierea sau transportul bunurilor cand excluderea devine efectiva incepand cu data schimbarii in cauza.

Excluderea de la aplicarea regimului de import devine efectiva incepand cu prima zi a lunii care urmeaza datei la care decizia de excludere se transmite pe cale electronica persoanei impozabile, cu urmatoarele exceptii:

1. daca excluderea este cauzata de o schimbare a sediului activitatii economice sau a sediului fix al acesteia, caz in care excluderea devine efectiva incepand cu data schimbarii in cauza;
2. daca excluderea este cauzata de nerespectarea in mod repetat de catre aceasta a normelor acestui regim, caz in care excluderea devine efectiva incepand cu ziua care urmeaza celei la care decizia de excludere se transmite pe cale electronica persoanei impozabile.

Codul de inregistrare special in scopuri de TVA alocat pentru utilizarea regimului de import potrivit art. 315² alin.(11) sau (13) din Codul fiscal ramane valabil pe perioada de timp necesara pentru importul bunurilor care au fost livrate inainte de data excluderii, dar nu mai mult de doua luni de la data respectiva.

Corectarea declaratiilor speciale de TVA:

Cifrele inscrise intr-o declaratie speciala de TVA, referitoare la perioade de declarare pana la data de 30 iunie 2021, pot fi corectate, dupa depunerea declaratiei respective, numai prin rectificarea declaratiei in cauza.

Se completeaza cate o declaratie rectificativa pentru fiecare perioada de raportare pentru care se opereaza rectificari.

Informatiile modificate prin declaratiile rectificative se transmit de catre organul fiscal, cu ajutorul sistemului informatic, fiecarui stat membru de consum in cauza/stat membru in care persoana impozabila detine sedii fixe.

Cifrele inscrise intr-o declaratie speciala de TVA referitoare la perioade de declarare incepand cu data de 1 iulie 2021 pot fi corectate, dupa depunerea declaratiei respective, numai prin intermediul unor ajustari operate intr-o declaratie ulterioara transmisa statului de inregistrare in termen de 3 ani de la data la care trebuia depusa declaratia initiala.

In declaratia ulterioara se inscriu perioada fiscala si statul membru de consum la care se refera modificarea, precum si valoarea totala a TVA rezultata din corectia livrarilor/prestarilor, care poate fi si negativa.

Baza legala:

• Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
• Ordinul ANAF 1387/2021 pentru aprobarea Procedurii de inregistrare in vederea utilizarii unuia dintre regimurile speciale pentru persoanele impozabile care presteaza servicii catre persoane neimpozabile sau efectueaza vanzari de bunuri la distanta, precum si pentru declararea taxei pe valoarea adaugata, potrivit prevederilor art. 314, art. 315 si art. 315^2 din Codul fiscal, in situatia in care Romania este stat membru de inregistrare, precum si pentru modificarea unor prevederi procedurale;
• Ordonanta de urgenta (OUG) nr.59/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal.

In Monitorul Oficial nr.853 din data de 7 septembrie 2021 a fost publicat Ordinul ANAF nr.1387/2021 pentru aprobarea Procedurii de inregistrare in vederea utilizarii unuia dintre regimurile speciale pentru persoanele impozabile care presteaza servicii catre persoane neimpozabile sau efectueaza vanzari de bunuri la distanta, precum si pentru declararea taxei pe valoarea adaugata, potrivit prevederilor art. 314, art. 315 si art. 315²  din Codul fiscal, in situatia in care Romania este stat membru de inregistrare, precum si pentru modificarea unor prevederi procedurale.

Initiatorii actului normativ mentioneaza ca, prin OUG nr.59/2021 au fost aduse modificari si completari Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Prin acest document s-au transpus in legislatia nationala prevederile art. 2 si 3 din Directiva (UE) 2017/2455 a Consiliului din 5 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2006/112/EC si a Directivei 2009/132/CE in ceea ce priveste anumite obligatii privind taxa pe valoarea adaugata pentru prestarile de servicii si vanzarile de bunuri la distanta si a Directivei (UE) 2019/1995 a Consiliului din 21 noiembrie 2019 de modificare a Directivei 2006/112/CE in ceea ce priveste dispozitiile referitoare la vanzarile de bunuri la distanta si anumite livrari interne de bunuri, astfel cum au fost modificate prin Decizia (UE) 2020/1109 a Consiliului din 20 iulie 2020 de modificare a Directivelor (UE) 2017/2455 si (UE) 2019/1995 in ceea ce priveste datele de transpunere si aplicare, ca raspuns la pandemia de COVID-19.

Prin OUG 59/2021 au fost modificate si completate si prevederile art.314 din Codul fiscal referitoare la ”Regimul special pentru servicii prestate de persoane impozabile nestabilite in Uniunea Europeana” si ale art.315 din Codul fiscal privind ”Regimul special pentru vanzarile intracomunitare de bunuri la distanta, pentru livrarile de bunuri interne efectuate de interfetele electronice care faciliteaza aceste livrari si pentru serviciile prestate de persoane impozabile stabilite in Uniunea Europeana, dar nu in statul membru de consum”.

Prin modificarile mentionate, sunt vizate urmatoarele aspecte:

• extinderea regimului special pentru servicii electronice, de telecomunicatii, de radiodifuziune si de televiziune prestate de persoane impozabile nestabilite in UE catre persoane neimpozabile din UE (regimul Mini One Stop Shop Non-UE) si pentru alte prestari de servicii;
• extinderea regimului special pentru servicii electronice, de telecomunicatii, de radiodifuziune si de televiziune prestate de persoane impozabile stabilite in Comunitate, dar nu in statul membru de consum (regimul Mini One Stop Shop UE), pentru vanzari intracomunitare de bunuri la distanta, pentru livrarile de bunuri interne efectuate de interfetele electronice care faciliteaza aceste livrari si pentru alte prestari de servicii;
• modificarea perioadei de declarare (de depunere a declaratiei speciale de TVA) si plata a TVA in cadrul regimului UE si regimului non-UE, noul termen fiind pana la sfarsitul urmatoarei luni de dupa incheierea fiecarui trimestru calendaristic;
• schimbarea modalitatii de efectuare a modificarilor declaratiei speciale de TVA in cadrul tuturor regimurilor speciale, in sensul ca modificarile se vor include intr-o declaratie ulterioara in termen de trei ani de la data la care trebuia depusa declaratia initiala;
• introducerea regimului special pentru vanzarea la distanta de bunuri importate din teritorii terte sau tari terte, in loturi cu o valoare intrinseca de maximum 150 euro (regimul de import).

Procedura de inregistrare a persoanelor impozabile, in vederea utilizarii regimului special pentru servicii electronice, de telecomunicatii, de radiodifuziune sau televiziune, precum si pentru declararea taxei pe valoarea adaugata, potrivit prevederilor anterioare ale art. 314 si art. 315 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia in care Romania este stat membru de inregistrare a fost aprobata prin OPANAF nr.3737/2016, cu modificarile si completarile ulterioare.

In acest context, a fost necesara adaptarea Procedurii de inregistrare in vederea utilizarii unuia dintre cele trei regimuri speciale pentru persoanele impozabile care presteaza servicii catre persoane neimpozabile sau efectueaza vanzari de bunuri la distanta, precum si pentru declararea taxei pe valoarea adaugata, potrivit prevederilor art.314, art.315 si art.315² din Codul fiscal, in situatia in care Romania este stat membru de inregistrare.

Totodata – mentioneaza ANAF – intrucat prin dispozitiile art.2 alin.(5) din OPANAF nr.3775/2015 pentru aprobarea unor competente speciale ale organului fiscal central, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost stabilita, pentru Administratia fiscala pentru contribuabili nerezidenti din cadrul Directiei generale regionale a finantelor publice Bucuresti, competenta speciala pentru administrarea regimurilor speciale pentru servicii electronice, de telecomunicatii, de radiodifuziune sau de televiziune, pentru persoanele impozabile care aleg Romania ca stat membru de inregistrare (regimul Mini One Stop Shop UE si regimul Mini One Stop Shop Non- UE), a fost necesara modificarea si acestor dispozitii legale, pentru extinderea competentei de administrare a regimurilor speciale, extinse prin noile dispozitii legale.

In plus, prin OUG nr.59/2021, au fost completate situatiile in care persoanele impozabile nestabilite in Romania si neinregistrate in scopuri de TVA in Romania trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, prevazute la art.316 alin.(6) din Codul fiscal, cu situatia in care persoanele efectueaza vanzari intracomunitare de bunuri la distanta, care au locul de incepere a expedierii sau transportului bunurilor in Romania si pentru care opteaza sa utilizeze regimul special prevazut la art. 315 (regimul special UE).

In vederea solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA, persoanele impozabile aflate in situatiile prevazute la art.316 alin.(6) utilizeaza formularul (015) „Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni/Declaratie de radiere pentru contribuabilii nerezidenti care nu au sediu permanent in Romania”, al carui model a fost aprobat prin OPANAF nr.3725/2017 pentru aprobarea formularelor de inregistrare fiscala a contribuabililor si a tipurilor de obligatii fiscale care formeaza vectorul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

In acest sens, a fost necesara modificarea instructiunilor de completare ale acestui formular (aprobate prin anexa nr.2 la ordin), pentru cuprinderea si a noii situatii prevazute la art.316 alin.(6) lit.c), introduse in Codul fiscal.

Procedura din 2021 de inregistrare in vederea utilizarii unuia dintre regimurile speciale pentru persoanele impozabile care presteaza servicii catre persoane neimpozabile sau efectueaza vanzari de bunuri la distanta, precum si pentru declararea taxei pe valoarea adaugata, potrivit prevederilor art. 314, art. 315 si art. 315^2 din Codul fiscal, in situatia in care Romania este stat membru de inregistrare:

Persoanele impozabile nestabilite in Uniunea Europeana pot utiliza, in conditiile prevazute la art.314 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul fiscal), un regim special pentru toate serviciile prestate catre persoane neimpozabile care sunt stabilite, au domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Uniunea Europeana, regim denumit in continuare regim non-UE.

Persoanele impozabile care au sediul activitatii economice in Romania sau, in cazul in care nu au sediul activitatii economice in Uniunea Europeana, dispun de un sediu fix in Romania pot utiliza, in conditiile prevazute la art. 315 din Codul fiscal, un regim special denumit in continuare regim UE, in urmatoarele cazuri:

1. efectueaza vanzari intracomunitare de bunuri la distanta;
2. presteaza servicii catre o persoana neimpozabila, atunci cand persoana impozabila nu este stabilita in statul membru de consum.

Persoanele impozabile care nu au sediul activitatii economice in Uniunea Europeana si nici nu dispun de un sediu fix in Romania, dar efectueaza vanzari intracomunitare de bunuri la distanta care au locul de incepere a expedierii sau transportului bunurilor in Romania pot utiliza regimul UE in conditiile prevazute la art. 315 din Codul fiscal. In cazul in care exista mai multe state membre, intre care si Romania, din care incepe expedierea sau transportul bunurilor si Romania este aleasa ca stat de inregistrare, persoanele impozabile sunt tinute sa respecte respectiva alegere in anul calendaristic in cauza si in urmatorii 2 ani calendaristici.

Regimul UE poate fi utilizat si de catre persoanele impozabile care nu au sediul activitatii economice in Uniunea Europeana, dar dispun de mai multe sedii fixe in Uniunea Europeana, in cazul in care au un sediu fix in Romania si aleg Romania ca stat membru de inregistrare. Persoanele impozabile sunt tinute sa respecte respectiva decizie in anul calendaristic in cauza si in urmatorii 2 ani calendaristici.

Regimul UE poate fi utilizat si de persoanele impozabile care au sediul activitatii economice in Romania sau, in cazul in care nu au sediul activitatii economice in Uniunea Europeana, dispun de un sediu fix in Romania si care faciliteaza livrarea de bunuri in conformitate cu art. 270 alin. (16) din Codul fiscal – prin interfete electronice.

Mentionam ca regimul UE nu se poate utiliza de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania, care si-au stabilit sediul activitatii economice sau un sediu fix in Romania, pentru serviciile care au locul prestarii in Romania.

Indeplinirea obligatiilor fiscale rezultate din prestarea acestor servicii se realizeaza potrivit regulilor generale aplicabile in materie de TVA, fara utilizarea regimului special.

Persoanele impozabile care au sediul activitatii economice in Romania sau, in cazul in care nu au sediul activitatii economice in Uniunea Europeana, dispun de un sediu fix in Romania pot utiliza, in mod direct sau prin desemnarea unui intermediar, in conditiile prevazute la art. 315² din Codul fiscal, un regim special pentru vanzarile la distanta de bunuri importate din teritorii terte sau tari terte, denumit in continuare regim de import.

Persoanele impozabile care nu sunt stabilite in Uniunea Europeana pot utiliza regimul de import prin desemnarea unui intermediar sau in mod direct, daca sunt stabilite intr-o tara terta cu care Uniunea a incheiat un acord de asistenta reciproca al carui domeniu de aplicare este similar celui al Directivei 2010/24/UE a Consiliului si al Regulamentului (UE) nr.904/2010 si efectueaza vanzari de bunuri la distanta din respectiva tara terta, in conditiile prevazute la art. 3152 din Codul fiscal.

Persoana impozabila desemnata intermediar este inregistrata in Romania, potrivit art. 315² alin.(12) din Codul fiscal, pentru utilizarea regimului de import daca are sediul activitatii economice in Romania sau, in cazul in care are sediul activitatii economice in afara Uniunii Europene, dispune de un sediu fix in Romania.

Regimul de import poate fi utilizat si de catre persoanele impozabile care nu au sediul activitatii economice in Uniunea Europeana, dar dispun de mai multe sedii fixe in Uniunea Europeana, in cazul in care au un sediu fix in Romania si aleg Romania ca stat membru de inregistrare. Persoanele impozabile sunt tinute sa respecte respectiva alegere in anul calendaristic in cauza si in urmatorii 2 ani calendaristici.

In situatia in care intermediarii nu au sediul activitatii economice in Uniunea Europeana, dar dispun de mai multe sedii fixe in Uniunea Europeana, in cazul in care au un sediu fix in Romania si aleg Romania ca stat membru de inregistrare, trebuie sa respecte respectiva alegere in anul calendaristic in cauza si in urmatorii 2 ani calendaristici.

Procedura mentionata anterior se aplica pentru indeplinirea obligatiilor de inregistrare si de declarare a taxei pe valoarea adaugata de catre persoanele impozabile care opteaza sa utilizeze regimurile speciale prevazute anterior si care aleg Romania ca stat membru de inregistrare pentru toate operatiunile supuse regimului respectiv.

Competenta pentru administrarea regimurilor speciale prevazute la pct.1, 2 si 3, utilizate de catre persoanele impozabile care aleg Romania ca stat membru de inregistrare, revine Administratiei fiscale pentru contribuabili nerezidenti din cadrul Directiei generale regionale a finantelor publice Bucuresti, denumita in continuare organ fiscal competent.

Organul fiscal competent gestioneaza activitatea de inregistrare si de declarare cu ajutorul sistemului informatic pus la dispozitie de Centrul National pentru Informatii Financiare din cadrul Ministerului Finantelor.

Prevederi privind inregistrarea in vederea utilizarii unuia dintre regimurile speciale prevazute la art. 314, art. 315 si art. 315² din Codul fiscal:

Inregistrarea in vederea utilizarii regimului:

Persoana impozabila care opteaza pentru utilizarea unuia dintre regimurile speciale de la pct. 1, 2 si 3, in situatia in care Romania este stat membru de inregistrare, trebuie sa depuna in format electronic o declaratie de incepere a activitatii la organul fiscal competent, in conformitate cu prevederile art. 314 alin. (3), art. 315 alin. (3) si art. 315² alin. (6) din Codul fiscal. Declaratia de incepere a activitatii se depune si de intermediarul care actioneaza in contul persoanei impozabile/persoanelor impozabile care opteaza pentru utilizarea regimului de import de la pct. 3.

Persoana impozabila nestabilita in Uniunea Europeana care opteaza pentru utilizarea regimului non-UE sau a regimului UE si alege Romania ca stat membru de inregistrare trebuie sa depuna si o declaratie prin care se confirma ca persoana nu si-a stabilit sediul activitatii economice pe teritoriul Uniunii Europene si nu dispune de un sediu fix pe teritoriul acesteia.

Persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA in Romania si care si-a stabilit sediul activitatii economice sau un sediu fix in Romania care opteaza pentru utilizarea regimului UE sau a regimului de import ori un intermediar care actioneaza in contul persoanei impozabile care opteaza pentru utilizarea regimului de import cu stat de inregistrare Romania, care are sedii fixe si in alte state membre, inscrie in declaratia de incepere a activitatii si datele de identificare ale tuturor sediilor fixe din alte state membre.

Pentru utilizarea regimului non-UE, declaratia de incepere a activitatii trebuie sa contina informatiile mentionate la art. 314 alin. (3) din Codul fiscal, iar pentru utilizarea regimului de import declaratiile de incepere a activitatii trebuie sa contina informatiile mentionate la art. 3152 alin. (7), (8) sau (9) din Codul fiscal, dupa caz.

Declaratia se completeaza si se depune, prin intermediul portalului electronic pus la dispozitie de Centrul National pentru Informatii Financiare din cadrul Ministerului Finantelor, de catre orice persoana impozabila care intentioneaza sa utilizeze unul dintre regimurile speciale, in situatia in care Romania este stat membru de inregistrare.

Certificatul utilizat pentru semnarea declaratiei de incepere a activitatii trebuie inregistrat pe portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, potrivit prevederilor in vigoare privind comunicarea prin mijloace electronice de transmitere la distanta intre Agentia Nationala de Administrare Fiscala si contribuabili.

Persoana impozabila sau intermediarul (pentru regimul de import) este inregistrata pentru utilizarea unuia dintre regimurile speciale, daca indeplineste urmatoarele conditii cumulative:

1. nu este deja inregistrata pentru utilizarea acelui regim special intr-un alt stat membru;
2. nu se afla in perioada in care i s-a interzis sa utilizeze regimurile speciale (perioada de carantina definita la sectiunea a 2-a lit. D).

Persoana impozabila care opteaza pentru utilizarea regimului UE, precum si intermediarul care opteaza pentru aplicarea regimului de import in numele unei persoane impozabile sunt inregistrate pentru utilizarea acestui regim daca indeplinesc conditiile prevazute la alin.(1), daca sunt inregistrate in scopuri de TVA in Romania si daca si-au stabilit sediul activitatii economice in Romania sau, daca nu au sediul activitatii economice in Uniunea Europeana, au totusi un sediu fix in Romania.

Baza legala:

• Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
• Ordinul ANAF 1387/2021 pentru aprobarea Procedurii de inregistrare in vederea utilizarii unuia dintre regimurile speciale pentru persoanele impozabile care presteaza servicii catre persoane neimpozabile sau efectueaza vanzari de bunuri la distanta, precum si pentru declararea taxei pe valoarea adaugata, potrivit prevederilor art. 314, art. 315 si art. 315^2 din Codul fiscal, in situatia in care Romania este stat membru de inregistrare, precum si pentru modificarea unor prevederi procedurale;

• Ordonanta de urgenta (OUG) nr.59/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal.

Situatie: O societate ABC SRL din Romania, inregistrata in scopuri de TVA, achizitioneaza de la o firma din Turcia, neinregistrata in scopuri de TVA, servicii de instalare-montaj, legate de un bun imobil. Serviciile sunt prestate in Romania.

Care este tratamentul fiscal al operatiunii (TVA, impozit pe nerezidenti)?

Solutie: Referitor la tratamentul TVA, daca este vorba de servicii de instalare-montaj legate de bunuri imobile, locul prestarii serviciilor este considerat locul unde este situat bunul imobil (in Romania), potrivit art.278 alin.(4) lit.a) din Codul fiscal.

Mentionam ca si in situatia in care serviciile de montaj n-ar fi fost legate de bunuri imobile, ci de servicii cu caracter general, locul prestarii serviciilor ar fi fost considerat tot in Romania, unde se afla sediul beneficiarului, in baza regulii generale B2B de la art. 278 alin.(2) din Codul fiscal.

Astfel, firma din Romania este persoana obligata la plata TVA potrivit art.307 alin.(6) sau art.307 alin.(2) din Codul fiscal, dupa caz. Taxa aferenta va fi achitata prin taxare inversa potrivit art. 326 alin.(2) din Codul fiscal.

In D300 achizitia serviciilor de instalare-montaj se declara la rd.7 si rd.22. Achizitia serviciului se declara de catre firma beneficiara si in declaratia informativa D394 cartusul F (nu este serviciu intracomunitar, pentru a fi declarat in D390 VIES).

In ceea ce priveste facturarea serviciilor de instalare-montaj, factura va fi emisa de prestatorul turc fara TVA, avand in vedere ca, in lipsa stabilirii unui sediu fix si a inregistrarii in scopuri de TVA in Romania a firmei turcesti, persoana obligata la plata TVA este firma beneficiara din Romania, in conformitate cu prevederile art.307 alin.(6) din Codul fiscal (daca serviciile sunt legate de bunuri imobile) sau cu cele ale art.307 alin.(2) din Codul fiscal (daca serviciile au caracter general pe regula B2B).

In ceea ce priveste impozitul pe veniturile nerezidentilor, veniturile obtinute de firma nerezidenta din Turcia din servicii de instalare-montaj sunt impozabile in Romania prin retinere la sursa, dupa cum reiese din prevederile art.223 alin.(1) lit.k) din Codul fiscal.

Astfel, societatea platitoare de venit din Romania este cea care trebuie sa retina la sursa impozitul pe veniturile nerezidentilor, sa-l declare si sa-l achite la bugetul de stat.

Mentionam ca impozitul este de 16% din valoarea bruta a serviciilor prestate se retine la sursa la momentul platii venitului catre firma nerezidenta, se determina pe baza cursului de schimb comunicat de BNR pentru ziua in care se efectueaza plata venitului catre nerezident si se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul, potrivit art.224 alin.(1), alin.(4) lit.d) si alin.(5) din Codul fiscal (se declara pe baza declaratiei D100).

O alta obligatie a societatii ABC SRl este sa depuna, anual, pana la data de 31 ianuarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat, conform art.231 alin.(1) din Codul fiscal, formularul D207 Declaratie informativa privind impozitul retinut la sursa/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenti aprobat prin OPANAF 48/2019.

Este important de mentionat faptul ca firma nerezidenta, deoarece realizeaza astfel de venituri supuse impozitului pe veniturile nerezidentilor cu regim de retinere la sursa, impozitul fiind final, este obligata sa se inregistreze fiscal in Romania, pentru a primi un cod de identificare fiscala fie direct, fie la solicitarea societatii romanesti platitoare de venit, in conformitate cu prevederile art.82 alin.(1) lit.a) si alin.(3) din Codul de procedura fiscala, prin depunerea formularului 015 “Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni/Declaratie de radiere pentru contribuabilii nerezidenti care nu au sediu permanent in Romania prevazut de OPANAF 3725/2017.

In situatia in care firma nerezidenta turca va pune la dispozitia societatii din Romania certificatul de rezidenta fiscala eliberate de autoritatile fiscale din Turcia, in conformitate cu prevederile art. 1 alin. 3 si art. 230 alin. 1 si 2 din Codul fiscal se vor aplica cu prioritate prevederile art. 22 Alte venituri din Conventia de evitare a dublei impuneri dintre Romania si Turcia conform carora astfel de venituri pot fi impozitate in statul contractant din care provin (adica in Romania, conform propriei legislatii fiscale interne, asa cum s-a precizat anterior).

De asemenea, avand in vedere ca prestarea serviciului are loc pe teritoriul Romaniei, ceea ce ar putea eventual implica si existenta in Romania a unui sediu permanent/baze fixe pentru nerezident, platitorul de venit va trebuie sa inregistreze contractul incheiat cu firma nerezidenta prestatoare la autoritatile fiscale in Romania in conformitate cu prevederile art. 8 alin. 8 din Codul fiscal. Inregistrarea se va face prin internediul formularului 017 “Declaratie de inregistrare a contractelor/documentelor care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei, initiale/aditionale (conexe), incheiate cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente” prevazut de OPANAF 2994/2016.

Baza legala:

• Conventie intre Romania si Turcia pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe avere;
• Ordinul ANAF 2994/2016 privind procedura de inregistrare a contractelor/documentelor incheiate intre persoane juridice romane, persoane fizice rezidente, precum si persoane juridice straine care desfasoara activitate in Romania printr-un sediu permanent/sediu permanent desemnat si persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente;
  • Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Codul de Procedura Fiscala (aprobat prin Legea nr.207/2015, publicata in MO nr.547 din23.07.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal (aprobate prin HG nr.1/2016).

3.   Modificari legate de contributiile sociale:

Se reglementeaza posibilitatea angajatorului rezident de a opta pentru calculul, retinerea si plata contributiilor de asigurari sociale obligatorii in cazul persoanelor fizice care obtin venituri de natura salariala reprezentand avantaje in bani si/sau in natura de la terti care nu sunt rezidenti fiscali romani.

Mai exact, reglementarea are in vedere situatii in care persoana fizica obtine venituri de natura salariala reprezentand avantaje in bani si/sau in natura de la terti care nu sunt rezidenti fiscali romani si are un angajator rezident sau nerezident care intra sub incidenta legislatiei europene aplicabile in domeniul securitatii sociale, precum si a acordurilor privind sistemele de securitate sociala la care Romania este parte. In aceste cazuri, angajatorul rezident poate opta pentru calculul, retinerea si plata contributiilor de asigurari sociale obligatorii.

Mentionam ca masura asigura o corelare cu prevederile ce vizeaza impozitul pe venit si, totodata, o raportare mai facila si rapida din partea angajatorului (in cazul acordarii unui avantaj catre angajat de catre un tert nerezident fiscal roman) care ar putea declara prin optiune respectivele sume.

Este important de mentionat faptul ca aceste prevederi intra in vigoare incepand cu veniturile aferente lunii octombrie 2021.

4.   Modificari legate de impozitul pe veniturile impozabile obtinute din Romania de nerezidenti:

Clarificarea regimului fiscal al dividendelor distribuite trimestrial si neplatite pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat distribuirea.

Impozitul se calculeaza, respectiv se retine in momentul platii venitului, se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul. Impozitul se calculeaza, se retine, se declara si se plateste, in lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, pentru ziua in care se efectueaza plata venitului catre nerezidenti.

In cazul dividendelor distribuite, potrivit legii, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende se declara si se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator, respectiv pana la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, urmator anului in care s-a aprobat distribuirea dividendelor, dupa caz. Impozitul nu se calculeaza, nu se retine si nu se plateste la bugetul de stat pentru dividendele distribuite si neplatite pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat distribuirea acestora, daca in ultima zi a anului calendaristic sau in ultima zi a anului fiscal modificat, dupa caz, persoana juridica straina beneficiara a dividendelor indeplineste conditiile prevazute la art. 229 alin. (1) lit. c) sau lit.c1), dupa caz.

Actuala prevedere face trimitere la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare.

• Precizari legate de coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conventiilor de evitare a dublei impuneri si a legislatiei Uniunii Europene – se stabileste ca Certificatele de rezidenta fiscala sa se poata depune si prin Spatiul Privat Virtual si se accepta in copie conforma cu originalul.
• Se introduc clarificari privind modalitatea de elaborare a notificarilor pentru indeplinirea conditiilor de rezidenta de catre persoanele fizice la sosire, respectiv la plecare in/din Romania si a notificarii privind indeplinirea conditiilor de rezidenta de catre persoana juridica straina.

Machetele “Notificare privind indeplinirea conditiilor de rezidenta potrivit prevederilor art. 7 si art. 59 din Codul fiscal sau ale Conventiei de evitare a dublei impuneri, incheiata intre Romania si …………………, de catre persoana fizica sosita in Romania si care are o sedere mai mare de 183 de zile”, “Notificare privind indeplinirea conditiilor de rezidenta potrivit prevederilor art. 7 si art. 59 din Codul fiscal sau ale Conventiei de evitare a dublei impuneri, incheiata intre Romania si …………………….., de catre persoana fizica plecata din Romania pentru o perioada mai mare de 183 de zile”, “Notificare privind indeplinirea conditiilor de rezidenta potrivit prevederilor art. 7 pct.18 si 37 din Codul fiscal de catre persoana juridica straina”, se stabilesc prin norme.

• Declaratia 207 se depune si cand impozitul datorat de nerezident este suportat de catre platitorul de venit.

5.   Modificari legate de taxa pe valoarea adaugata:

• Transpunerea in legislatia nationala a prevederilor Directivei (UE) 2021/1159 a Consiliului din 13 iulie 2021 de modificare a Directivei 2006/112/CE referitoare la scutirile temporare aplicate importurilor si anumitor livrari de bunuri sau prestari de servicii, ca raspuns la pandemia de COVID-19.

Prin urmare, este scutit de TVA importul de bunuri efectuat in Romania de catre Comisia Europeana sau de catre o agentie ori un organism infiintate in temeiul dreptului Uniunii Europene, in cazul in care Comisia Europeana sau o astfel de agentie ori un astfel de organism importa bunurile respective in scopul indeplinirii sarcinilor care ii sunt conferite prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19, cu exceptia situatiei in care bunurile importate sunt utilizate, fie imediat, fie la o data ulterioara, in scopul unor livrari ulterioare efectuate cu titlu oneros de catre Comisia Europeana sau de catre o astfel de agentie ori organism.

Este, de asemenea, scutita de TVA, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii catre Comisia Europeana sau catre o agentie ori un organism infiintate in temeiul dreptului Uniunii Europene, in cazul in care Comisia Europeana sau o astfel de agentie ori un astfel de organism achizitioneaza bunurile sau serviciile respective in scopul indeplinirii sarcinilor care ii sunt conferite prin dreptul Uniunii Europene pentru a combate pandemia de COVID-19, cu exceptia situatiei in care bunurile si serviciile achizitionate sunt utilizate, fie imediat, fie la o data ulterioara, in scopul unor livrari ulterioare efectuate cu titlu oneros de catre Comisia Europeana sau de catre o astfel de agentie ori organism

Prevederile anterioare intra in vigoare la 1 noiembrie 2021.

• Modificari referitoare la Regimul special (art.315) pentru vanzarile intracomunitare de bunuri la distanta, pentru livrarile de bunuri interne efectuate de interfetele electronice care faciliteaza aceste livrari si pentru serviciile prestate de persoane impozabile stabilite in Uniunea Europeana, dar nu in statul membru de consum, astfel incat sa nu mai fie excluse anumite persoane impozabile de la aplicarea regimului special al ghiseului unic pentru TVA, in contextul scrisorii de punere in intarziere in Cauza 2020/4142.

Prin urmare, pentru operatiunile impozabile efectuate in conditiile prezentului regim special, persoana impozabila utilizeaza doar codul de inregistrare in scopuri de TVA alocat de statul membru de inregistrare. In cazul in care Romania este statul membru de inregistrare, codul de inregistrare utilizat de persoana impozabila este cel care i-a fost atribuit conform art. 316 sau art. 317 (actuala prevedere se refera doar la art 316).

Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania, daca nu este inregistrata si nu este obligata sa se inregistreze conform art.316, poate solicita sa se inregistreze, conform art 317, in cazul in care opteaza pentru aplicarea regimului special prevazut la art. 315.

6.   Modificari legate de impozite si taxe locale

• Impozitul pe cladirile cu destinatie mixta, aflate in proprietatea PF

In situatia cladirilor cu destinatie mixta aflate in proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculeaza prin insumarea impozitului determinat pentru suprafata folosita in scop nerezidential, indicata prin declaratie pe propria raspundere, prin aplicarea cotei mentionate la art.458 asupra valorii impozabile determinate potrivit art. 457, fara a fi necesara stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevazute la art. 458 alin.(1).

Masura se impune si ca urmare a schimbarii modalitatii de calcul a impozitului la cladirile cu destinatie mixta (in sensul de simplificare), modificare efectuata prin initiativa parlamentara (Legea nr.296/2020) si care in aplicare ridica o serie de neclaritati.

• Specificari privind depunerea in format electronic la organul fiscal a actelor de instrainare-dobandire a unui mijloc de transport, intocmite in forma electronica si semnate cu semnatura electronica calificata.

Prin urmare, actul de instrainare-dobandire a mijloacelor de transport se poate incheia si in forma electronica si semnat cu semnatura electronica in conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica, republicata, cu completarile ulterioare, incheiat intre persoane care au domiciliul fiscal in Romania si se comunica electronic in vederea radierii/inregistrarii/ inmatricularii mijlocului de transport de catre persoana care instraineaza, de catre persoana care dobandeste sau de catre persoana imputernicita, dupa caz, autoritatilor implicate.

Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care instraineaza mijlocul de transport transmite electronic persoanei care instraineaza sau persoanei imputernicite un exemplar al actului de instrainare-dobandire a mijloacelor de transport incheiat in forma electronica, completat conform prevederilor in vigoare pentru aplicarea pct. 101 din titlul IX “Impozite si taxe locale” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1/2016 si semnat cu semnatura electronica.

Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care dobandeste mijlocul de transport completeaza un exemplar al actului de instrainare-dobandire a mijloacelor de transport incheiat in forma electronica, conform prevederilor in vigoare, pe care il transmite electronic persoanei prevazute la alin.9, semnat cu semnatura electronica.

Persoana care dobandeste mijlocul de transport sau persoana imputernicita, dupa caz, transmite electronic un exemplar organului competent privind inmatricularea/inregistrarea/radierea mijloacelor de transport. Orice alte documente necesare si obligatorii, cu exceptia actului de instrainare-dobandire a mijloacelor de transport intocmit in forma electronica si semnat cu semnatura electronica, se pot depune pe suport hartie sau electronic conform procedurilor stabilite de organul competent.

Actul de instrainare-dobandire a mijloacelor de transport se utilizeaza astfel:

• un exemplar semnat electronic de ambele parti ramane la persoana care instraineaza;
• un exemplar semnat electronic de ambele parti ramane la persoana care dobandeste;
• un exemplar ramane in arhiva organelor fiscale locale implicate.
• un exemplar se depune la organul competent privind inmatricularea / inregistrarea / radierea mijloacelor de transport.

Orice alte acte, cu exceptia actului de instrainare-dobandire a mijloacelor de transport intocmit in forma electronica si semnat cu semnatura electronica, solicitate de organele fiscale locale pentru scoaterea din evidenta fiscala a bunului, respectiv inregistrarea fiscala a acestuia, se pot depune si electronic la acestea, sub forma scanata cu mentiunea letrica ”Conform cu originalul” insusita de catre vanzator sau de cumparator si semnate cu semnatura electronica.

• Clarificarea modului de calcul al impozitului pe spectacole, in vederea eliminarii interpretarilor privind calculul impozitului pe spectacole, respectiv a bazei de impozitarea acestuia.

Impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit la suma incasata din vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor, exclusiv taxa pe valoarea adaugata.

Baza legala:

– Ordonanta Guvernului (OG) 8/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

– Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare.

Ordonanta Guvernului (OG) nr.8 pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal a fost publicata in Monitorul Oficial nr.832 din data de 31 august 2021, cu aplicabilitate din 3 septembrie 2021.

1.   Principalele modificari legate de impozitul pe profit:

Schimbari privind anul fiscal in cazul companiilor straine care au locul de exercitare a conducerii efective in Romania:

In cazul persoanelor juridice straine care au locul de exercitare a conducerii efective in Romania, atunci cand un contribuabil se infiinteaza in cursul unui an fiscal, perioada impozabila incepe de la data inregistrarii la organul fiscal central.

Precizam faptul ca celelalte reguli prevazute de Codul fiscal privind data inceperii perioadei impozabile in cazul unui contribuabil care se infiinteaza in cursul unui an fiscal, raman nemodificate, adica:

• de la data inregistrarii acestuia la Registrul Comertului, daca are aceasta obligatie potrivit legii;
• de la data inregistrarii in registrul tinut de instantele judecatoresti sau alte autoritati competente, daca are aceasta obligatie, potrivit legii;
• pentru sediul permanent, de la data la care persoana juridica straina incepe sa isi desfasoare, integral sau partial, activitatea in Romania,

Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene:

Una din conditiile pentru care sa nu fie impozabile la calculul rezultatului fiscal, dividendele  distribuite unei persoane juridice romane, societate-mama, de o filiala a sa situata intr-un stat membru, este ca persoana juridica romana sa plateasca impozit pe profit potrivit prevederilor titlului II, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari, sau un alt impozit care substituie impozitul pe profit, potrivit legislatiei nationale.

Subliniem faptul ca actuala prevedere precizeaza ca persoana juridica romana sa plateasca impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari.

Aceasta masura este necesara pentru conformarea cu dispozitiile art.2 al Directivei 2011/96/UE, dosarul EU Pilot EUP (2021)9893.

Reguli fiscale noi pentru contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit anual, cu plati anticipate si care beneficiaza de reduceri ale impozitului pe profit urmare cresterii capitalului propriu (OUG 153/2020)

Contribuabilii care declara si platesc impozitul pe profit anual, cu plati anticipate, si care intra sub incidenta prevederilor art. I din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.153/2020 pentru instituirea unor masuri fiscale de stimulare a mentinerii/cresterii capitalurilor proprii, precum si pentru completarea unor acte normative, efectueaza plata anticipata pentru trimestrul I al fiecarui an fiscal/an fiscal modificat la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului I.

Aceasta regula este aplicabila si pentru contribuabilii care sunt in al doilea an al perioadei obligatorii prevazute la art.41 alin.(3) din CF.

Aplicarea regulii de calcul a platii anticipate pentru trimestrul I incepe cu anul fiscal 2022, respectiv cu anul fiscal modificat care incepe in anul 2022, si se incheie cu anul fiscal 2026, respectiv cu anul fiscal modificat care incepe in anul 2026, dupa caz.

Sumele care se scad din impozitul pe profit anual, prevazute la art. I alin.(12) lit. a) din OUG nr. 153/2020, se completeaza cu “Alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislatiei in vigoare”.

Modificarea regimului fiscal al ajustarilor pentru deprecierea creantelor (de la 30% la 50%):

Mentionam ca pana acum erau deductibile in limita unui procent de 30% din valoarea acestora, daca erau indeplinite anumite conditii, dar s-a introdus deductibilitatea la 50%.

Astfel, potrivit OG nr.8/2021, contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor/ajustarilor pentru depreciere, numai in conformitate cu prezentul articol, astfel:

(….)

1. c) ajustarile pentru deprecierea creantelor, inregistrate potrivit reglementarilor contabile aplicabile, in limita unui procent de 50% din valoarea acestora, altele decat cele prevazute la lit. d), e), f), h) si i), daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:” (…)

Avand in vedere ca la 1 ianuarie 2022 ar urma sa intre in vigoare prevederile adoptate prin Legea nr.296/2020, de deducere integrala a acestor ajustari, masura care are un impact bugetar semnificativ, este necesara modificarea acestora.

Prevederile legate de majorarea deductibilitatii ajustarilor pentru deprecierea creantelor intra in vigoare la 1 ianuarie 2022.

Modificari in ceea ce priveste termenul de plata al impozitului pe dividende distribuite, dar neplatite pana la sfarsitul anului:

In situatia in care dividendele distribuite, potrivit legii, nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende aferent se plateste, dupa caz, pana la data de 25 ianuarie a anului urmator, respectiv pana la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat urmator anului in care s-a aprobat distribuirea dividendelor (actuala prevedere: “s-au aprobat situatiile financiare anuale”).

Aceste prevederi nu se aplica pentru dividendele distribuite si neplatite pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat distribuirea acestora (actuala prevedere:,,s-au aprobat situatiile financiare anuale’’), daca persoana juridica romana care primeste dividendele indeplineste conditiile prevazute la alin. (4) in ultima zi a anului calendaristic sau in ultima zi a anului fiscal modificat, dupa caz.”

Pe scurt: a fost eliminata referinta  la situatiile financiare anuale, intrucat dividendele pot fi distribuite si din ale perioade contabile.

2.   Impozit pe venit:

• Sunt venituri neimpozabile, veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare si/sau aurului de investitii prevazute la cap. V – Venituri din investitii, precum si altele decat cele definite la cap. IX – Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal.

Se inlocuieste sintagma “aurului financiar” cu sintagma „aurului de investitii”, in vederea corelarii cu art. 94 din Codul fiscal.

• Clarificarea posibilitatii de optiune pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor in sistem real:

Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal, altele decat veniturile din arendarea bunurilor agricole si veniturile din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor si nu determina venitul net din cedarea folosintei bunurilor in sistem real, pe baza datelor din contabilitate,  nu au obligatii de completare a Registrului de evidenta fiscala si de conducere a evidentei contabile.

Optiunea de a determina venitul net in sistem real, pe baza datelor din contabilitate,  este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reinnoita pentru o noua perioada daca contribuabilul nu solicita revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzatoare a declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice si depunerea formularului la organul fiscal competent pana la data de 25 mai, inclusiv, a anului urmator expirarii perioadei de 2 ani.

Pentru contribuabilii care incep activitatea in cursul anului fiscal, optiunea pentru determinarea venitului net in sistem real se exercita in termen de 30 de zile de la inceperea activitatii.

• clarificarea situatiei contribuabililor care intr-un an fiscal au realizat venituri din inchirierea in scop turistic a unui numar de peste 5 camere, situate in locuinte proprietate personala, indiferent de numarul de locuinte in care sunt situate acestea, in sensul in care se stabileste ca obligatia de a determina venitul net anual in sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68 si de a completa Registrul de evidenta fiscala, sa fie instituita pentru anul fiscal urmator.

Prin urmare, modul de determinare a venitului net (norma de venit sau sistem real) se stabileste pentru anul urmator, in functie de numarul de camere inchiriate in scop turistic in cursul anului fiscal de realizare a venitului.

Contribuabilii care intr-un an fiscal au realizat venituri din inchirierea in scop turistic a unui numar de peste 5 camere inchiriate in scop turistic, situate in locuinte proprietate personala, indiferent de numarul de locuinte in care sunt situate acestea, determina, in anul fiscal urmator, venitul net anual in sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, si au obligatia de a completa Registrul de evidenta fiscala.

• Clarificarea situatiei contribuabililor care in anul 2021 au realizat venituri din inchirierea in scop turistic a unui numar de sub 5 camere inchiriate in scop turistic, situate in locuinte proprietate personala, indiferent de numarul de locuinte in care sunt situate acestea si au determinat venitul net anual in sistem real, pe baza datelor din contabilitate, respectiv, in anul 2022 acestia determina venitul net anual pe baza normelor de venit.
• Modificarea dispozitiilor cu privire la regimul fiscal stabilit in cazul dividendelor distribuite persoanelor fizice, astfel incat prevederile referitoare la dividendele distribuite dar care nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, sa fie aplicate tuturor dividendelor distribuite si neplatite, respectiv termenul de plata este pana la data de 25 ianuarie, inclusiv, a anului urmator celui in care s-a aprobat distribuirea acestora.

Practic aceasta modificare vizeaza situatiile in care dividendele/castigurile obtinute ca urmare a detinerii de titluri de participare, au fost distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor/asociatilor/investitorilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/castig sa se plateasca pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anuluiurmator distribuirii.

In cazul dividendelor/castigurilor obtinute ca urmare a detinerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor/asociatilor/investitorilor pana la sfarsitul anului in care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende/castig se plateste pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator distribuirii.

• Introducerea in categoria veniturilor neimpozabile a veniturilor din cultivarea plantelor furajere, in suprafata de pana la 2,0 ha inclusiv.

Aceste dispozitii intra in vigoare la 1 ianuarie 2022.

• Clarificarea modalitatii de determinare a impozitului datorat in cazul veniturilor din jocuri de noroc obtinute ca urmare a participarii la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine silozuri, cu valoare mai mare decat plafonul neimpozabil de 66.750 lei.

Prin urmare, impozitul datorat in cazul veniturilor obtinute ca urmare a participarii la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine si lozuri, cu valoare mai mare decat plafonul neimpozabil de 66.750 lei, se determina prin aplicarea baremului prevazut la art 110 alin. (2) CF asupra fiecarui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obtinut se scade suma de 667,5 lei.

• Clarificarea faptului ca in cazul achizitiei de aparate de marcat electronice fiscale, costul de achizitie se deduce in limita impozitului datorat.

Impozitul anual datorat se stabileste de contribuabili in declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice pentru veniturile realizate in anul fiscal anterior, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual impozabil determinat potrivit art. 118, din care se deduce, in limita impozitului datorat, costul de achizitie al aparatelor de marcat electronice fiscale, astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.28/1999, republicata, aprobata prin Legea nr. 64/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, puse in functiune in anul respectiv.

• Clarificarea modului de utilizare a sumelor primite din impozitul pe venit de catre entitatile nonprofit/unitatile de cult care desfasoara activitati nonprofit, respectiv ca aceste sume sa fie folosite in acest scop.

Entitatile nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, precum si unitatile de cult beneficiaza de sumele prevazute la alin.(1) al art.123^1 CF daca la momentul platii acestora de catre organul fiscal sau angajatorul/platitorul de venit figureaza in Registrul entitatilor/unitatilor de cult pentru care se acorda deduceri fiscale.

Sumele primite din impozitul anual datorat trebuie sa fie folosite in scopul desfasurarii activitatilor nonprofit.

• Reglementari privind Cererea “230”:

Masura are in vedere reglementarea la nivelul legislatiei primare, a posibilitatii depunerii de catre contribuabil a formularului 230 “Cerere privind destinatia sumei reprezentand pana la 3,5% din impozitul anual datorat” la entitatile nonprofit/unitatile de cult, avand in vedere ca aceasta modalitate este prevazuta, in prezent, in Circulara ministrului finantelor nr. 888/2018.

Entitatea nonprofit/unitatea de cult are obligatia de a transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanta, la organul fiscal competent un formular prin care centralizeaza cererile primite de la contribuabili in conformitate cu procedura stabilita prin ordin al presedintelui A.N.A.F.

Baza legala:

– Ordonanta Guvernului (OG) 8/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

– Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare.

Ordonanta Guvernului (OG) nr.11 pentru modificarea si completarea Legii 207/2015 privind Codul de procedura fiscala si reglementarea unor masuri fiscale s-a publicat in Monitorul Oficial cu numarul 832 din data de 31 august 2021, cu aplicabilitate generala din data de 3 septembrie 2021.

Principalele chestiuni vizate:

• Redefinirea declaratiei informative, prin includerea fisierului standard de control fiscal.

Astfel, conform noilor dispozitii, declaratia informativa este actul intocmit de contribuabil/platitor referitor la orice informatii in legatura cu impozitele, taxele si contributiile sociale, bunurile si veniturile impozabile, precum si in legatura cu evidentele contabile si fiscale, inclusiv fisierul standard de control fiscal, daca legea prevede declararea acestora, altele decat cele prevazute la pct. 18.

Dispozitiile de mai sus se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2022.

Alte schimbari referitoare la fisierul standard de control:

• Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea unei stari de fapt fiscale, inregistrari audio-video, date si informatii aflate in orice mediu de stocare, fisierul standard de control fiscal stocat intr-un mediu care asigura unicitatea, integralitatea si integritatea acestuia, precum si alte mijloace materiale de proba, care nu sunt interzise de lege

In prezent, art.55 din Codul de procedura fiscala defineste ca mijloace de proba utilizate in procedura de administrare a creantelor fiscale orice element care serveste la constatarea unei stari de fapt fiscale, inclusiv inregistrari audiovideo, date si informatii aflate in orice mediu de stocare, precum si alte mijloace materiale de proba, care nu sunt interzise de lege.

Dispozitiile se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2022.

• In vederea determinarii starii de fapt fiscale, la solicitarea persoanelor interesate, in cadrul cailor administrative si judiciare de atac, organul fiscal are obligatia punerii la dispozitie a unei copii sau a unui link care sa asigure accesul la varianta electronica a fisierului standard de control fiscal.
• Contribuabilul/platitorul are obligatia de a depune la organul fiscal central o declaratie cuprinzand informatii din evidenta contabila si fiscala, denumita in continuare fisierul standard de control fiscal. Fisierul standard de control fiscal se depune in format electronic, la termenul stabilit prin ordin al presedintelui A.N.A.F.

Natura informatiilor pe care contribuabilul/platitorul trebuie sa le declare prin fisierul standard de control fiscal, modelul de raportare precum si data/datele de la care categoriile de contribuabili/platitori sunt obligate sa depuna fisierul standard de control fiscal, se aproba prin ordin al presedintelui A.N.A.F.

Procedura de transmitere a fisierului standard de control fiscal, precum si conditiile in care se realizeaza transmiterea, se aproba prin ordin al presedintelui A.N.A.F.

Dispozitiile de mai sus se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2022.

• introducerea unei prevederi conform careia fisierul SAF-T poate constitui obiect al verificarii in cadrul inspectiei fiscale; dar si introducerea unui nou articol, care sa permita Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) sa sanctioneze contraventional contribuabilii care nu depun fisierul standard de control fiscal;
• crearea cadrului legal astfel incat comunicarea dintre ANAF si alte autoritati sa se realizeze “in forma dematerializata”, exclusiv prin mijloace electronice;
• Contraventii in cazul fisierului standard de control fiscal

Constituie contraventii urmatoarele fapte:

1. a) nedepunerea la termenele prevazute de lege a fisierului standard de control fiscal;
2. b) depunerea incorecta ori incompleta a fisierului standard de control fiscal.

Contraventiile prevazute mai sus se sanctioneaza astfel:

1. a) cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei in cazul savarsirii faptei prevazute la lit. a);
2. b) cu amenda de la 500 lei la 1.500 lei in cazul savarsirii faptei prevazute la lit. b).

Nu se sanctioneaza contraventional:

1. a) persoanele care corecteaza fisierul standard de control fiscal pana la termenul legal de depunere a urmatorului fisier;
2. b) persoanele care, ulterior termenului legal de depunere, corecteaza declaratiile ca urmare a unui fapt neimputabil persoanei impozabile.

Dispozitiile de mai sus se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2022.

• In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, potrivit legii, competenta pentru administrarea obligatiilor fiscale datorate de acestea ca urmare a exercitarii profesiei sau desfasurarii activitatii revine organului fiscal teritorial din cadrul A.N.A.F., stabilit prin ordin al presedintelui A.N.A.F. (dispozitii aplicabile cu 1 ianuarie 2022),

Conform actualelor dispozitii, pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercitã profesii libere, potrivit legii, competenta pentru administrarea obligatiilor fiscale rezultate in urma exercitarii profesiei sau desfasurarii activitatii  revine organului fiscal competent in a carui raza teritoriala se afla sediul activitatii sau locul unde se desfasoara efectiv activitatea principala.

• Inrolarea obligatorie a autoritatilor publice, institutiilor publice sau de interes public sunt obligate in sistemul informatic PatrimVen.

Inrolarea in PatrimVen se realizeaza in baza unui protocol ce se transmite catre ANAF de catre fiecare autoritate publica, institutie publica sau de interes public.

Dispozitíile de mai sus se aplica incepand cu data de 1 martie 2022.

• Obligatia inrolarii in SPV:

Contribuabilii/platitorii persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica, precum si persoane fizice care desfasoara o profesie liberala sau exercita o activitate economica in mod independent intr-una din formele prevazute de OUG nr.44/2008, sunt obligati sa transmita organului fiscal central documente de natura fiscala prin mijloace electronice de transmitere la distanta in conditiile prezentului articol, respectiv prin inrolarea in sistemul de comunicare electronica dezvoltat de Ministerul Finantelor/A.N.A.F.

In conditiile in care contribuabilii/platitorii nu isi indeplinesc obligatia comunicarii prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanta a cererilor, inscrisurilor sau oricaror altor documente, iar acestea sunt depuse la organul fiscal central in format letric, nu vor fi luate in considerare, urmand ca acesta sa notifice contribuabilii/platitorii cu privire la obligativitatea comunicarii prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanta.

Dispozitíile de mai sus se aplica incepand cu data de 1 martie 2022.

• Se propune modificarea art.105 alin.(6) lit.b) din Codul de procedura fiscala, in sensul crearii posibilitatii corectarii declaratiilor fiscale ori de cate ori printr-o hotarare judecatoreasca definitiva sunt dispuse masuri care implica si modificari de impuneri aferente unor creante fiscale si perioade pentru care s-a anulat rezerva verificarii ulterioare.
• Extinderea obiectului inspectiei fiscale, astfel ca organele de inspectie, cu ocazia verificarii concordantei dintre datele din declaratiile fiscale cu cele din evidenta contabila si fiscala a contribuabilului/platitorului, iau in calcul si informatiile din fisierul standard de control fiscal.

Dispozitiile de mai sus se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2022.

• Refacerea inspectiei fiscale se realizeaza de catre aceeasi echipa de inspectie care a incheiat actul desfiintat daca, din motive obiective, nu exista posibilitatea refacerii inspectiei fiscale de catre o alta echipa de inspectie.
• Nu sunt considerate obligatii fiscale restante, obligatiile fiscale cu termene de plata viitoare stabilite in planul de reorganizare aprobat si confirmat in conditiile legii.
• La cererea contribuabililor care au efectuat plati eronate, viramentele efectuate eronat se vor corecta, cu pastrarea datei platii, iar in functie de data platii se va pastra beneficiul acordat de legiuitor de plata a jumatate din minimul legal al amenzii.

Aceste dispozitii se aplica si in urmatoarele situatii:

• in cazul in care plata s-a efectuat in alt buget decat cel al carui venit este creanta fiscala platita, cu conditia ca plata sa nu fi stins creantele datorate bugetului in care s-a incasat suma platita eronat, cu exceptia cazului in care in evidenta fiscala debitorul inregistreaza sume platite in plus cel putin la nivelul platii eronate;
• in cazul in care documentele de plata sunt intocmite de tertii popriti.
• Prelungirea masurii de rambursare cu control anticipat a TVA:

Ultima prorogare a fost realizata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.19/2021 privind unele masuri fiscale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul fiscal, fiind prorogat termenul pentru care se aplica masura privind solicitarea la rambursare prin deconturile cu suma negativa de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare, depuse in cadrul termenului legal de depunere, cu efectuarea, ulterior, a inspectiei fiscale, pana la data de 31 ianuarie 2022.

• Reglementari speciale privind rambursarea de TVA:

Taxa pe valoarea adaugata, solicitata la rambursare prin deconturile cu suma negativa de TVA cu optiune de rambursare, depuse in cadrul termenului legal de depunere, se ramburseaza de organul fiscal central, cu efectuarea, ulterior, a inspectiei fiscale.

Exceptii:

• contribuabilul/platitorul are inscrise in cazierul fiscal fapte care sunt sanctionate ca infractiuni;
• organul fiscal central, pe baza informatiilor detinute, constata ca exista riscul unei rambursari necuvenite;
• pentru contribuabilul/platitorul respectiv a fost declansata procedura de lichidare voluntara sau a fost deschisa procedura de insolventa, cu exceptia celor pentru care s-a confirmat un plan de reorganizare, in conditiile legii speciale.

Se considera ca persoanele impozabile prezinta un risc de rambursare necuvenita a TVA daca se regasesc in oricare dintre urmatoarele situatii:

1. a) organele fiscale primesc documente oficiale de la alte institutii, care vizeaza aspecte de natura fiscala si se constata ca au incidenta in acordarea unei rambursari necuvenite de TVA;
2. b) in cadrul actiunilor de control fiscal s-au constatat fapte care pot intruni elementele constitutive ale unor infractiuni cu implicatii de natura fiscala;
3. c) cu ocazia inspectiei fiscale ulterioare au fost stabilite diferente mai mari de 10% din suma rambursata, dar nu mai putin de 50.000 lei pentru fiecare decont de TVA care a facut obiectul inspectiei fiscale ulterioare;
4. d) s-au constatat neconcordante semnificative, verificate si confirmate de organul fiscal, intre informatiile inscrise in declaratiile informative privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national de persoanele inregistrate in scopuri de TVA depuse de persoana impozabila si cele depuse de partenerii de afaceri si/sau neconcordante semnificative intre datele primite prin sistemul VIES si cele declarate de catre persoana impozabila prin declaratia recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare.

In situatia in care se constata indicii privind nerespectarea legislatiei fiscale ori stabilirea incorecta a obligatiilor fiscale, prin operatiuni care s-au desfasurat in afara perioadei controlate, inspectia fiscala se extinde corespunzator, cu respectarea termenului de prescriptie.

Dispozitiile de mai sus se aplica incepand cu data de 1 februarie 2022.

Conform OG 11/2021, deconturile cu suma negativa de TVA cu optiune de rambursare in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, se solutioneaza potrivit normelor legale in vigoare la momentul depunerii acestora.

• Esalonarea la plata nu se acorda pentru obligatiile fiscale care reprezinta ajutor de stat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, precum si fonduri europene sau fonduri publice nationale aferente fondurilor europene.
• Introducerea unui nou capitol in Codul de procedura fiscala – Esalonare la plata, in forma simplificata, pentru obligatiile fiscale administrate de organul fiscal central.
• In situatia in care au fost instituite masuri asiguratorii si au fost sesizate organele de urmarire penala potrivit legii, masurile asiguratorii raman valabile 3 luni de la data sesizarii penale. La implinirea acestui termen sau dupa instituirea masurilor asiguratorii de catre organele de urmarire penala, dar nu mai tarziu de 3 luni, masurile asiguratorii instituite de organul fiscal se ridica.
• In ceea ce priveste suspendarea executarii silite, scrisoarea de garantie/polita de asigurare de garantie se executa dupa 30 de zile de la data la care actiunea in contencios administrativ este respinsa definitiv, fara a se depasi termenul de valabilitate al scrisorii de garantie/politei de asigurare de garantie.
• Referitor la darea in plata, ca masura de stingere a obligatiilor fiscale, cererea debitorului privind stingerea creantelor fiscale, se analizeaza de catre o comisie constituita la nivelul organului fiscal competent. Componenta comisiei se stabileste prin ordin al presedintelui A.N.A.F sau, dupa caz, prin hotarare a autoritatii deliberative. In aceleasi conditii se stabileste si documentatia care insoteste cererea.
• Anularea unor obligatii fiscale accesorii;

In completarea facilitatilor fiscale adoptate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum si pentru instituirea unor masuri fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2021 privind unele masuri fiscale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul fiscal, se propune:

• anularea dobanzilor, penalitatilor si tuturor accesoriilor aferente obligatiilor bugetare principale administrate de organul fiscal central cu scadente anterioare datei de 31 martie 2020, in cazul contribuabililor care au fost supusi inspectiei fiscale sau verificarii situatiei fiscale personale incepute si pentru care s-a comunicat decizia de impunere in perioada cuprinsa intre data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum si pentru instituirea unor masuri fiscale, cu modificarile si completarile ulterioare si data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 19/2021 privind unele masuri fiscale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul fiscal.

Acordarea facilitatii se realizeaza cu respectarea conditiei de plata integrala a obligatiei bugetare principale stabilite prin decizia de impunere, pana la un anumit termen, si cu depunerea cererii de anulare pana cel tarziu la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv. In situatia in care obligatia bugetara principala stabilita prin decizia de impunere a fost achitata pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, contribuabilul are dreptul de a beneficia de facilitatea fiscala daca depune cererea pana la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv.

• anularea dobanzilor, penalitatilor si tuturor accesoriilor aferente obligatiilor bugetare principale administrate de organul fiscal cu scadente anterioare datei de 31 martie 2020, in cazul contribuabililor care au fost supusi verificarii documentare dupa data intrarii in vigoare a OUG nr. 69/2020.

Acordarea facilitatii se realizeaza cu respectarea conditiei de plata integrala a obligatiei bugetare principale stabilite prin decizia de impunere pana la anumite termene  si cu depunerea cererii de anulare pana cel tarziu la data de 31 ianuarie 2022 inclusiv, respectiv in termen de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere daca termenul de 90 de zile se implineste dupa 31 ianuarie 2022.

Baza legala:

• OG 11/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedura fiscala si reglementarea unor masuri fiscale;
• Codul de Procedura Fiscala (aprobat prin Legea nr.207/2015, publicata in MO nr.547 din23.07.2015), cu modificarile si completarile ulterioare.

Ordonanta Guvernului (OG) nr.11 pentru modificarea si completarea Legii 207/2015 privind Codul de procedura fiscala si reglementarea unor masuri fiscale s-a publicat in Monitorul Oficial cu numarul 832 din data de 31 august 2021, cu aplicabilitate generala din data de 3 septembrie 2021.

Potrivit documentului, esalonarea simplificata la plata devine o optiune permanenta pentru datornici. Mecanismul din Codul de Procedura Fiscala se va aplica efectiv din 1 octombrie 2021, imediat dupa ce va expira actualul mecanism temporar de esalonare simplificata.

Mai exact, una dintre modificarile pe care OG nr.11/2021 le aduce Codului de procedura fiscala este introducerea in legislatie a unui intreg capitol dedicat unei proceduri permanente de esalonare la plata, in forma simplificata, pentru obligatiile bugetare administrate de organul fiscal central.

Mentionam ca esalonarea simplificata a fost gandita ca o alternativa la esalonarea clasica din Codul de procedura fiscala si presupune, potrivit OG nr.11/2021, esalonarea, pe maximum 12 luni, a obligatiilor fiscale principale si accesorii restante, a caror vechime este de cel mult 12 luni anterioare datei depunerii cererii si nestinse pana la data eliberarii certificatului de atestare fiscala, administrate de organul fiscal central.

Este important de mentionat faptul ca, in OG 11/2021 este prevazut faptul ca, in categoria obligatiilor fiscale pentru care nu se acorda esalonarea la plata, sunt incluse si cele care au facut obiectul unei esalonari acordate in temeiul OUG nr.181/2020, care, practic, cand acest OG va intra in vigoare, isi vor pierde valabilitatea.

Conform legislatiei actuale, esalonarea simplificata a datoriilor mai poate fi accesata, in baza OUG nr.181/2020, doar pana pe 30 septembrie.

Prin urmare, cererile de esalonare simplificata la plata a datoriilor depuse pana la 30 septembrie vor fi solutionate in baza OUG nr.181/2020.

Incepand cu 1 octombrie 2021, potrivit OG nr. 11/2021, mecanismul va deveni o optiune permanenta pentru datornicii la ANAF, iar cererile de esalonare simplificata la plata vor fi solutionate mai departe in baza prevederilor OG nr.11/2021.

Conform OG nr.11/2021, pentru a beneficia de esalonarea simplificata la plata, debitorul trebuie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele conditii:

• sa depuna o cerere la organul fiscal, la care debitorul poate anexa graficul de esalonare cuprinzand cuantumul propus al ratelor de esalonare;
• sa nu se afle in procedura falimentului;
• sa nu se afle in dizolvare;
• sa nu inregistreze obligatii fiscale restante cu o vechime mai mare de 12 luni anterior datei depunerii cererii si nestinse la data eliberarii certificatului de atestare fiscala;
• sa nu i se fi stabilit raspunderea potrivit legislatiei privind insolventa si/sau raspunderea solidara. Prin exceptie, daca actele prin care s-a stabilit raspunderea sunt definitive in sistemul cailor administrative si judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasa raspunderea a fost stinsa, conditia se considera indeplinita.

In plus, in ceea ce priveste regulile mecanismului de esalonare simplificata la plata, debitorul trebuie ca, la data eliberarii certificatului de atestare fiscala, sa aiba depuse toate declaratiile fiscale.

Dupa primirea cererii, ANAF elibereaza din oficiu certificatul de atestare fiscala si solutioneaza cererea in termen de 5 zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia, prin decizie de esalonare la plata ori decizie de respingere, dupa caz.

Important! Pe perioada de valabilitate a esalonarii, decizia de esalonare la plata poate fi modificata, de cel mult doua ori, la cererea debitorului, prin includerea altor obligatii fiscale.

Mentionam ca  debitorul are posibilitatea de a renunta la esalonarea la plata pe perioada de valabilitate a acesteia, prin depunerea unei cereri de renuntare la esalonare, caz in care trebuie sa achite obligatiile fiscale ramase din esalonare pana la data la care intervine pierderea valabilitatii esalonarii la plata.

Pe de o parte, contribuabilii care opteaza pentru esalonarea simplificata a datoriilor trebuie sa achite o dobanda la stat, de 0,01% pentru fiecare zi de intarziere. Pe de alta parte, contribuabilii scapa de necesitatea constituirii de garantii.

Aceste doua aspecte fac ca esalonarea simplificata sa fie mai accesibila decat esalonarea clasica din Codul de procedura fiscala.

Conditii acces esalonare la plata simplificata:

Pentru a accesa esalonarea la plata simplificata, nu este necesara constituirea de  garantii, insa trebuie indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:

• sa depuna o cerere pana la data de 30 septembrie 2021 inclusiv, sub sanctiunea decaderii. La cerere, se poate anexa graficul de esalonare cuprinzand cuantumul propus al ratelor de esalonare;
• sa nu inregistreze obligatii fiscale restante la data declararii starii de urgenta, nestinse la data eliberarii certificatului de atestare fiscala. In cazul in care, la data starii de urgenta se inregistreaza astfel de obligatii fiscale restante, acestea trebuie stinse pana la data eliberarii certificatului de atestare fiscala;
• sa nu se afle in procedura falimentului;
• sa ne se afle in dizolvare;
• sa fie depuse toate declaratiile fiscale pana la data eliberarii certificatului de atestare fiscala;
• sa nu se fi stabilit raspunderea potrivit legislatiei privind insolventa si/sau raspunderea solidara, potrivit prevederilor art. 25 si 26 din Codul de procedura fiscala. Prin exceptie, daca actele prin care s-a stabilit raspunderea sunt definitive in sistemul cailor administrative si judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasa raspunderea a fost achitata, conditia se considera indeplinita.

ANAF reaminteste contribuabililor, prin intermediul unui comunicat, ca pot beneficia si de anularea unor obligatii bugetare accesorii, aferente obligatiilor bugetare principale restante la data de 31 martie 2020, daca indeplinesc cumulativ conditiile:

• toate obligatiile bugetare principale restante la 31 martie 2020, inclusiv, sa fie stinse pana la data de 31 ianuarie 2022, inclusiv, data limita de depunere a cererii de anulare a accesoriilor;
• toate obligatiile bugetare principale si accesorii cu termene de plata cuprinse intre 1 aprilie 2020 si data depunerii cererii de anulare a accesoriilor, inclusiv, sa fie stinse pana la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor, inclusiv.
• sa fie depuse toate declaratiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, pana la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor, inclusiv;
• sa depuna cererea de anulare a accesoriilor dupa indeplinirea in mod corespunzator a conditiilor prevazute mai sus, dar nu mai tarziu de data de 31 ianuarie 2022, inclusiv, sub sanctiunea decaderii.

Atat cererea privind esalonarea la plata simplificata, cat si cererea de anulare a accesoriilor, se pot transmite organului fiscal si electronic, prin Spatiul Privat Virtual.

Modelul de cerere de acordare a esalonarii la plata (OUG 181/2020) poate fi regasita la urmatorul link:

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/C_OPANAF_3896_2020.pdf

Baza legala:

• anaf.ro
• OG 11/2021 pentru modificarea si completarea Legii nr.207/2015 privind Codul de procedura fiscala si reglementarea unor masuri fiscale;
• Ordonanta de urgenta 181/2020 privind unele masuri fiscal-bugetare, pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru prorogarea unor termene.

In Monitorul Oficial cu numarul 794 din data de 18 august 2021 s-a publicat Ordonanta Guvernului (OG) nr.2 din 11 august 2021 privind depozitarea deseurilor.

Prezenta ordonanta are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfasurarea activitatii de depozitare a deseurilor, prin reducerea progresiva a eliminarii prin depozitare a deseurilor care pot fi reciclate sau valorificate si introducerea de masuri pentru prevenirea si reducerea efectelor negative asupra mediului si sanatatii populatiei.

Prevederile Legii nr.278/2013 privind emisiile industriale, cu modificarile si completarile ulterioare, se considera respectate pentru depozitele de deseuri, daca sunt realizate cerintele prezentei ordonante.

Prezenta ordonanta nu se aplica urmatoarelor activitati:

• imprastierea pe sol, in scopul ameliorarii calitatii sau fertilizarii, a namolurilor de la statiile de epurare orasenesti, a namolurilor de dragare sau a altor tipuri de namoluri similare;
• folosirea unor deseuri inerte la lucrari de reamenajare/restaurare, umplere sau pentru constructii in depozite de deseuri;
• depunerea namolurilor de dragare, nepericuloase, de-a lungul malurilor raurilor din care au fost extrase.

Prevederile prezentei ordonante nu se aplica deseurilor din industriile extractive provenite din activitati desfasurate pe uscat, si anume deseurilor rezultate din activitati de prospectiune, extractie, inclusiv in perioada de dezvoltare anterioara productiei, tratare si stocare a resurselor minerale, precum si din exploatarea carierelor, prevazute de art. 2 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deseurilor din industriile extractive.

Agentia judeteana pentru protectia mediului decide prin autorizatia de mediu exceptarea de la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (4), art. 17 alin. (5), art. 24 si 25, pct. 1.3, 2.1 si 2.2 din anexa nr. 1, anexei nr. 2 si pct. 2.2, 2.3 si 2.4 din anexa nr. 3 pentru depozitele pentru deseuri nepericuloase sau inerte situate in asezari izolate si numai daca depozitul este destinat eliminarii deseurilor generate intr-o localitate izolata, asa cum este definita la art. 3 alin. (2) lit. m).

Exceptiile prevazute la alin. (3) nu se aplica in cazul anexei nr. 2, pct. 3.1, nivelul 3.

Se excepteaza depozitarea subterana, astfel cum este definita la art. 3 alin. (2) lit. d), de la aplicarea prevederilor pct. 1.1.2, 2.1 si 2.2 din anexa nr. 1 si ale pct. 2.1, 2.2 si 2.4 din anexa nr. 3, cu respectarea art. 13 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deseurile si de abrogare a anumitor directive.

(6)Prevederile prezentei ordonante se aplica oricarui depozit definit conform art. 3 alin. (2) lit. b).

Semnificatiile termenilor “deseu”, “deseuri periculoase”, “deseuri nepericuloase”, “deseuri municipale”, “producator de deseuri”, “detinator de deseuri”, “colectare separata”, “valorificare”, “pregatire pentru reutilizare”, “reciclare”, “eliminare” sunt cele precizate la art. 3 din Directiva 2008/98/CE.

Depozitele se clasifica in functie de natura deseurilor depozitate astfel:

1. depozite pentru deseuri periculoase;
2. depozite pentru deseuri nepericuloase;
3. depozite pentru deseuri inerte.

Planul national de gestionare a deseurilor, denumit in continuare PNGD, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.942/2017, stabileste masuri referitoare la colectarea separata, reciclarea, compostarea, tratarea mecano-biologica, producerea de biogaz si/sau reciclarea materialelor si valorificarea energetica care sa conduca la realizarea obiectivului de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995.

Autoritatea administratiei publice centrale pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana cu privire la masurile nationale prevazute la alin. (1).

Deseurile care nu se accepta la depozitare intr-un depozit sunt:

• deseuri lichide;
• deseuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, asa cum sunt acestea definite conform dispozitiei nationale de transpunere a anexei III la Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive;
• deseuri periculoase medicale sau alte deseuri clinice periculoase de la unitati medicale sau veterinare cu proprietatea HP 9, definita conform dispozitiei nationale de transpunere a anexei III la Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive, precum si alte substante chimice rezultate din cercetare, dezvoltare sau invatamant care nu sunt identificate sau/si sunt noi si ale caror efecte negative asupra mediului sau sanatatii umane nu sunt cunoscute, ca de exemplu reziduuri de laborator;
• toate tipurile de anvelope uzate, intregi sau taiate, excluzand anvelopele folosite pentru constructii intr-un depozit;
• orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare prevazute la pct. 2 din anexa nr. 2;
• deseurile care au fost colectate separat in vederea pregatirii pentru reutilizare si a reciclarii, in temeiul art.11 alin. (1) si art. 22 din Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive, cu exceptia deseurilor care provin din operatiuni ulterioare de tratare a deseurilor colectate separat pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat in privinta mediului, in conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE.

Autoritatea administratiei publice centrale pentru protectia mediului propune masuri adecvate pentru promovarea reutilizarii produselor si activitatilor de pregatire a acestora pentru reutilizare, astfel incat incepand cu anul 2030 sa nu se mai accepte in depozite de deseuri niciun deseu care poate fi reciclat sau valorificat in alt fel, in special atunci cand este vorba de deseuri municipale, cu exceptia deseurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat in privinta mediului, in conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive.

In Monitorul Oficial cu numarul 807 din data de 23 august 2021 s-a publicat ORDINUL ANAF nr.1211 din 29 iulie 2021 pentru modificarea Normelor privind utilizarea declaratiilor vamale simplificate si inscrierea in evidentele declarantului, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr.1887/2016.

Declararea marfurilor la autoritatea vamala in vederea plasarii sub un regim vamal se poate face, prin derogare de la depunerea unei declaratii vamale standard, pe baza unei declaratii simplificate in conformitate cu art.166 din Regulamentul (UE) nr.952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului Vamal al Uniunii, denumit in continuare cod, sau a unei inscrieri in evidentele declarantului in conformitate cu art. 182 din cod.

Transmiterea si prelucrarea cererilor, precum si emiterea si gestionarea ulterioara a autorizatiilor, respectiv modificarea, revocarea, anularea si suspendarea acestora, se efectueaza prin utilizarea Sistemului de decizii vamale, dezvoltat la nivelul Uniunii Europene si pus la dispozitia operatorilor economici si a autoritatilor vamale din statele membre de Comisia Europeana in conformitate cu art. 10 din Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2015/2.447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea in aplicare a anumitor dispozitii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii si cu cap. III din Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2021/414 al Comisiei din 8 martie 2021 privind modalitatile tehnice pentru dezvoltarea, intretinerea si utilizarea sistemelor electronice destinate schimbului si stocarii de informatii in temeiul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului. Cererea pentru obtinerea autorizatiei de plasare a marfurilor in mod regulat sub un regim vamal pe baza unei declaratii simplificate in conformitate cu art. 166 alin. (2) din cod sau a autorizatiei de a depune o declaratie vamala sub forma unei inscrieri in evidentele declarantului se depune de solicitant in Portalul comerciantilor din UE.

Inainte de luarea deciziei de neacordare a autorizatiei, biroul vamal comunica solicitantului motivele care au stat la baza acesteia conform prevederilor art. 22 alin. (6) din cod, precum si ale art. 8 si 9 din Regulamentul de punere in aplicare (UE) 2015/2.447 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea in aplicare a anumitor dispozitii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii.

De asemenea, sunt interzise utilizarea declaratiei simplificate si inscrierea in evidentele declarantului daca cuantumul taxei pe valoare adaugata nu a fost platit, amanat sau garantat, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si, dupa caz, daca cuantumul accizelor nu a fost platit sau garantat.

Autorizatia de plasare a marfurilor in mod regulat sub un regim vamal pe baza unei declaratii simplificate se acorda pe baza unei cereri depuse in Portalul comerciantilor din UE.

La cerere se anexeaza, in format electronic, urmatoarele documente:

• inscrisul care atesta imputernicirea pentru statutul de reprezentant vamal, daca este cazul, in conformitate cu art. 19 alin. (2) din cod;
• cazierul judiciar al solicitantului;
• cazierul judiciar al angajatului (angajatilor) solicitantului responsabil(i) de problemele vamale ale solicitantului;
• cazierul judiciar al persoanei (persoanelor) responsabile de solicitant sau care exercita controlul asupra gestiunii acestuia;
• declaratie pe propria raspundere a reprezentantului legal al solicitantului cu privire la activitatea societatii;
• chestionarul de autoevaluare, prevazut la art. 26 din Regulamentul delegat al Comisiei (UE) 2015/2.446, completat pentru sectiunile 1-5.

Declaratia pe propria raspundere mentionata la alin. (2) lit. e) trebuie sa contina urmatoarele precizari:

• numarul si valoarea totala exprimata in lei a operatiunilor utilizate in mod regulat, desfasurate cu tari terte, realizate in anul anterior, calculate de la momentul depunerii cererii de autorizare;
• cuantumul taxelor la import pentru operatiunile utilizate in mod regulat, desfasurate cu tari terte in anul anterior, calculat de la momentul depunerii cererii de autorizare;

Ordonanta Guvernului (OG) nr.2 privind depozitarea deseurilor a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr.794 din data de 18 august 2021.

Prezenta ordonanta are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfasurarea activitatii de depozitare a deseurilor, prin reducerea progresiva a eliminarii prin depozitare a deseurilor care pot fi reciclate sau valorificate si introducerea de masuri pentru prevenirea si reducerea efectelor negative asupra mediului si sanatatii populatiei.

Initial, era vorba de un proiect de lege care a fost transformat in proiect de ordonanta a Guvernului, pentru a transpune mai rapid in legislatie Directiva europeana 850/2018. Aceasta trebuia transpusa pana la 5 iulie 2020 si initial se dorea asta prin proiect de lege, dar demersul ar fi intarziat lucrurile si mai mult.

Precizam ca aceste masuri radicale vor avea loc abia din 2030. Motivul principal al modificarii cadrului normativ este aparitia unei noi directive europene in domeniu, care trebuia transpusa inca de acum un an.

Scopul principal al OG nr.2/2021 este evitarea, pe cat posibil, a adunarii deseurilor, in depozite, pentru a fi eliminate. Acest lucru se va aplica, mai ales, in situatiile in care deseurile respective vor putea fi reciclate sau valorificate in alt mod.

Este important de precizat faprul ca OG nr.2/2021 abroga, odata cu intrarea sa in vigoare (21 august), HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, iar orice trimitere facuta in alt act normativ la aceasta hotarare se va considera facuta la OG nr.2/2021. „Actele administrative si normative emise in baza Hotararii Guvernului nr. 349/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, raman valabile pana la intrarea in vigoare a actelor normative si administrative cu acelasi obiect de reglementare care vor fi adoptate in temeiul prezentei ordonante”, mai prevede OG 2/2021, precum si ca raporturile sau situatiile juridice nascute sub reglementarea HG 349 incepute si neimplinite la data intrarii in vigoare a legii sunt in intregime supuse dispozitiilor legale care le-au instituit.

La fel ca HG 349/2005, si OG 2/2021 urmareste prevenirea efectelor negative ale depozitarii deseurilor asupra mediului. La fel ca vechiul cadru normativ, si noua ordonanta a deseurilor ii vizeaza pe cei care au activitate de depozitare a deseurilor, in special pe acei operatori economici industriali cu activitate intensa.

Planul national de gestionare a deseurilor, denumit in continuare PNGD, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.942/2017, stabileste masuri referitoare la colectarea separata, reciclarea, compostarea, tratarea mecano-biologica, producerea de biogaz si/sau reciclarea materialelor si valorificarea energetica care sa conduca la realizarea obiectivului de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995.

Autoritatea administratiei publice centrale pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana cu privire la masurile nationale mentionate anterior.

Deseurile care nu se accepta la depozitare intr-un depozit sunt:

1. deseuri lichide;
2. deseuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, asa cum sunt acestea definite conform dispozitiei nationale de transpunere a anexei III la Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive;
3. deseuri periculoase medicale sau alte deseuri clinice periculoase de la unitati medicale sau veterinare cu proprietatea HP 9, definita conform dispozitiei nationale de transpunere a anexei III la Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive, precum si alte substante chimice rezultate din cercetare, dezvoltare sau invatamant care nu sunt identificate sau/si sunt noi si ale caror efecte negative asupra mediului sau sanatatii umane nu sunt cunoscute, ca de exemplu reziduuri de laborator;
4. toate tipurile de anvelope uzate, intregi sau taiate, excluzand anvelopele folosite pentru constructii intr-un depozit;
5. orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare prevazute la pct. 2 din anexa nr. 2;
6. deseurile care au fost colectate separat in vederea pregatirii pentru reutilizare si a reciclarii, in temeiul art.11 alin.(1) si art.22 din Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive, cu exceptia deseurilor care provin din operatiuni ulterioare de tratare a deseurilor colectate separat pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat in privinta mediului, in conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE.

Conform art.7 din OG 2/2021, autoritatea administratiei publice centrale pentru protectia mediului propune masuri adecvate pentru promovarea reutilizarii produselor si activitatilor de pregatire a acestora pentru reutilizare, astfel incat incepand cu anul 2030 sa nu se mai accepte in depozite de deseuri niciun deseu care poate fi reciclat sau valorificat in alt fel, in special atunci cand este vorba de deseuri municipale, cu exceptia deseurilor pentru care eliminarea prin depozitare produce cel mai bun rezultat in privinta mediului, in conformitate cu art. 4 din Directiva 2008/98/CE privind deseurile si de abrogare a anumitor directive.

Cerintele si masurile operationale si tehnice pentru depozitarea deseurilor in scopul prevenirii sau reducerii cat de mult posibil a efectelor negative asupra mediului si sanatatii umane, generate de depozitarea deseurilor, pe toata durata de exploatare a unui depozit, sunt cuprinse in Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, care se revizuieste in functie de modificarea prevederilor legislative nationale si europene si a conditiilor tehnico-economice.

Astfel, potrivit celor enuntate anterior, o importanta schimbare este interzicerea depozitarii deseurilor, daca acestea vor putea fi reciclate sau valorificate in alt fel, in special deseurile municipale (e vorba, in principal, de acele deseuri colectate din gospodarii). Totusi, aceasta va deveni norma abia din 2030.

Tot in acest context, autoritatile locale vor fi obligate ca, pana in 2035, sa ia masuri pentru ca numarul maxim de deseuri eliminate prin depozitare sa fie de cel mult 10% din totalul deseurilor municipale generate. Insa acest termen, in anumite conditii, va putea fi amanat.

IN OG nr.2/2021 se face referite si la masuri de stimulare a unei economii circulare (in esenta, economia circulara se refera la desfasurarea activitatilor economice si umane, astfel incat sa se evite risipa si resursele sa fie refolosite; devine clar, in acest context, de ce se urmareste reducerea considerabila a depozitelor de deseuri).

In afara de primul articol, care stabileste principalele obiective ale viitoarei ordonante, noul act normativ mai contine o singura referire la masurile luate pentru asigurarea stimularii unei activitati economice circulare, prin stabilirea faptului ca autoritatile relevante in domeniul mediului vor lua masuri in acest sens. Insa OG 2 face referire la Directiva europeana 98/2008, care contine o lista cu masuri ce pot fi luate pentru stimularea unei economii circulare. De exemplu:

• promovarea ecodesign-ului (integrarea sistematica a aspectelor de mediu in proiectarea produselor in scopul imbunatatirii performantei de mediu a acestora pe toata durata ciclului lor de viata);
• organizarea de campanii de sensibilizare sau acordarea de ajutoare financiare, in luarea deciziilor sau alte tipuri de sprijin pentru intreprinderi;
• instrumente economice, cum ar fi stimulente pentru achizitii curate sau instituirea unei plati obligatorii de catre consumatori pentru un anumit articol sau un ambalaj care ar fi in mod normal furnizat gratuit etc.

Subliniem ca firmele generatoare de deseuri industriale si care opereaza cu propriile depozite de deseuri vor trebui sa evidentieze mai multe costuri in registrele contabile decat a fost cazul pana acum.

In document se mai precizeaza ca va fi obligatorie scoaterea in evidenta si a costurilor cu monitorizarea postinchidere a depozitului de deseuri, inclusiv costurile pentru garantia de mediu si fondul de inchidere, in baza unui program stabilit de comun acord prin actul de reglementare cu agentia judeteana pentru protectia mediului sau Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

Titularului/operatorului depozitului de deseuri ii va putea fi revizuit proiectul tehnic de inchidere a depozitului (care va trebui sa prevada masuri de inchidere si de monitorizare postinchidere a depozitului), in urmatoarele situatii:

• poluarea produsa de depozit va fi semnificativa, astfel incat va fi necesara revizuirea solutiilor tehnice prevazute in proiectul initial;
• schimbarile substantiale ale celor mai bune tehnici disponibile vor face posibila reducerea semnificativa a impactului asupra mediului;
• siguranta in exploatare a proceselor sau activitatilor va impune utilizarea altor tehnici;
• prevederile unor noi reglementari legale o vor impune.

Un alt aspect important cuprins in OG 2/2021 se refera la faptul ca acordul si autorizatia de mediu pentru depozitele de deseuri nu vor mai fi acordate daca solicitantul nu va face dovada constituirii unui fond de inchidere si a unei garantii financiare, in acest sens.

Aceste doua obligatii exista si in prezent, insa actualul cadru normativ conditioneaza (chiar daca indirect) emiterea autorizatiei de mediu doar de dovada constituirii garantiei financiare. De fapt, constituirea fondului, potrivit HG 349/2005, devine obligatorie doar ulterior primirii autorizatiei de mediu.

„Garantia financiara de mediu este constituita inaintea inceperii activitatii de depozitare, sub forma unei scrisori de garantie bancara sau alt instrument de garantare, corespunzator valorii lucrarilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului sau prin depunerea unei cote procentuale de 10% din valoarea lucrarilor stabilite prin proiectul tehnic al depozitului, intr-un cont la dispozitia Administratiei Fondului pentru Mediu, care constituie un fond specific, avand ca destinatie finantarea proiectelor privind gestionarea deseurilor, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu”, potrivit noilor dispozitii.

Mai mult decat atat, OG 2/2021 introduce o sanctiune suplimentara pentru nerespectarea obligatiilor privitoare la fondul de inchidere – suspendarea efectelor autorizatiei de mediu/autorizatiei integrate de mediu. Fondul nu este obligatoriu doar la momentul solicitarii autorizatiei, el trebuind sa fie alimentat trimestrial.

In asemenea situatii, de nerespectare a ordonantei, va exista riscul suspendarii activitatii celui care opereaza depozite de deseuri.

Este important de mentionat faptul ca, principalii vizati de noul document sunt firmele ce au activitate industriala si detin depozite de deseuri proprii, precum si operatorii de depozite de deseuri, care ofera servicii pentru terti.

Printr-un alt proiect de lege se doreste cresterea amenzilor pentru abandonarea sau eliminarea deseurilor, in afara spatiilor autorizate.

Baza legala:

• Directiva 850/30-mai-2018 de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deseuri;
• Ordonanta Guvernului (OG) 2/2021 privind depozitarea deseurilor.