Archives

Procedura de implementare a schemei de ajutor de stat pentru HoReCa (1)

In Monitorul Oficial nr.594 din 14 iunie 2021 a fost publicat Ordinul nr.991/2021 al M.E.A.T. pentru aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 224/2020 privind unele masuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru intreprinderile din domeniul turismului, alimentatiei publice si organizarii de evenimente, a caror activitate a fost afectata in contextul pandemiei de COVID-19.

Procedura – prevazuta in Anexa la Ordinul 991/2021 al M.E.A.T, publicata in Monitorul Oficial nr. 594Bis din 14 iunie 2021 – detaliaza implementarea schemei, iar acordarea ajutoarelor de stat se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de stat prevazute de Cadrul temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei in contextul pandemiei de COVID-19 cu modificarile si completarile ulterioare.

Schema se aplica pe intreg teritoriul Romaniei, in toate cele opt regiuni de dezvoltare.

Obiectivul schemei de ajutor de stat il reprezinta acordarea de sprijin financiar din fonduri publice nationale si/sau din fonduri externe pentru intreprinderile din domeniul turismului, alimentatiei publice si organizarii de evenimente, a caror activitate a fost afectata in contextul pandemiei COVID 19.

Potrivit actului normativ, bugetul schemei este estimat la 500 milioane euro, echivalent in lei. Bugetul alocat pentru anul bugetar 2021 este 2,5 miliarde lei credite de angajament. Schema se deruleaza pana la 31 decembrie 2021, plata sumelor corespunzatoare urmand a fi realizata pana cel tarziu la 30 iunie 2022, in limita creditelor bugetare.

Daca valoarea insumata a cererilor de finantare aprobate depaseste valoarea creditelor de angajament sau bugetare alocate cu aceasta destinatie, angajarea, respectiv plata catre beneficiar se va face proportional, prin raportarea sumei aprobate pentru fiecare beneficiar la suma totala a cererilor de finantare aprobate.

Beneficiarii de ajutor de stat sunt: structuri de primire turistice cu functiuni de cazare clasificate, structuri de alimentatie, inregistrate in scopuri fiscale pe teritoriul Romaniei, agentii de turism licentiate, ghizii de turism atestati si organizatorii de evenimente, care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei si care primesc ajutor de stat, conform acestei scheme, detinute de sau organizati ca intreprinderi infiintate in baza Legii societatilor nr.31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a Legii nr.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei, republicata, cu modificarile ulterioare, a OUG nr. 6/2011 pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii debutanti in afaceri, aprobata cu modificari prin Legea nr. 301/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, a OUG nr.44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 182/2016.

Beneficiarul poate fi: intreprindere autonoma, intreprindere partenera sau intreprindere legata. O intreprindere autonoma este orice intreprindere care nu este clasificata ca intreprindere legata sau ca intreprindere partenera. O intreprindere este autonoma daca detine mai putin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot (oricare dintre acestea este mai mare) in una ori in mai multe intreprinderi sau daca una ori mai multe intreprinderi nu detin mai mult de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot ale intreprinderii in cauza.

Intreprinderile partenere sunt toate intreprinderile care nu sunt clasificate ca intreprinderi legate si intre care exista urmatoarea relatie: intreprinderea (din amonte) detine, individual sau in comun cu una ori mai multe intreprinderi legate, 25% sau mai mult din capitalul social ori din drepturile de vot ale unei alte intreprinderi (din aval).

 Intreprinderile legate sunt intreprinderile intre care exista oricare dintre urmatoarele raporturi:

(a) o intreprindere detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau ale asociatilor unei alte intreprinderi;

(b) o intreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei alte intreprinderi;

(c) o intreprindere are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra altei intreprinderi in temeiul unui contract incheiat cu intreprinderea in cauza sau in temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia;

(d) o intreprindere care este actionar sau asociat al unei alte intreprinderi si care controleaza singura, in baza unui acord cu alti actionari sau asociati ai acelei intreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau ale asociatilor intreprinderii respective.

Intreprinderile care intretin, cu una sau mai multe intreprinderi, relatiile la care se face referire la literele (a)-(d) sunt considerate intreprinderi legate.

Potrivit Ordinului 991/2021, granturile se acorda pe baza de contract de finantare incheiat cu urmatoarele categorii de beneficiari:

  • intreprinderi care desfasoara activitati autorizate de agentii de turism conform codurilor CAEN Rev 2 7911, 7912, 7990
  • intreprinderi care desfasoara activitati autorizate de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare conform codurilor CAEN Rev 2 5510, 5520, 5530, 5590
  • intreprinderi care desfasoara activitati autorizate de structuri/unitati de alimentatie, conform codurilor CAEN Rev 2 5610, 5621, 5629, 5630
  • intreprinderi care desfasoara activitati autorizate de organizare de evenimente conform codului CAEN Rev 2 8230
  • intreprinderi care desfasoara activitati autorizate de ghid de turism conform codului CAEN Rev 2 7990, intreprinderi care sunt inregistrate/inregistrati in scopuri fiscale pe teritoriul Romaniei.

Activitatile sunt eligibile daca sunt desfasurate in baza unor licente de turism emise de autoritatea publica centrala responsabila in domeniul turismului pentru agentiile de turism, certificate de clasificare emise de autoritatea publica centrala responsabila in domeniul turismului pentru structurile de cazare, autorizatii de functionare emise de autoritatile publice locale sau certificate de clasificare emise de autoritatea publica centrala responsabila in domeniul turismului pentru structurile/unitatile de alimentatie publica, autorizatiile emise de directiile sanitar – veterinare pentru unitatile de alimentatie publica mobile, certificate constatatoare eliberate de ONRC pentru organizatorii de evenimente sau atestate de ghid de turism emise de autoritatea publica centrala responsabila in domeniul turismului.

In conditiile in care o intreprindere detine mai multe puncte de lucru (structuri de cazare/structuri de alimentatie/ agentii de turism), se vor verifica/incarca certificatele de clasificare/autorizatiile/licentele pentru fiecare punct de lucru. Codul/codurile CAEN Rev 2 pentru care aplicantul solicita finantare trebuie sa fi fost autorizat/autorizate pe perioada aferenta bazei de calcul in cadrul acestei scheme, iar in acest sens aplicantul va incarca certificat constatator cu istoric in aplicatia informatica.

Beneficiarii eligibili trebuie sa indeplineasca si urmatoarele conditii cumulative:

  1. nu sunt intreprinderi in dificultate, in sensul definitiei de la art.2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata interna in aplicarea art. 107 si 108 si/sau nu erau in dificultate la 31 decembrie 2019, dar care s-au confruntat cu dificultati sau au intrat in dificultate ulterior, din cauza epidemiei de COVID-19.

In sensul definitiei de la art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata interna in aplicarea art. 107 si 108, intreprinderile in dificultate sunt acele intreprinderi care se afla in cel putin una din situatiile urmatoare:

  1. in cazul unei societati cu raspundere limitata, reglementata de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, alta decat un IMM care exista de mai putin de 3 ani sau, in sensul eligibilitatii pentru ajutor pentru finantare de risc, un IMM aflat la 7 ani de la prima sa vanzare comerciala care se califica pentru investitii pentru finantare de risc in urma unui proces de diligenta efectuat de un intermediar financiar selectat, atunci cand mai mult de jumatate din capitalul sau social subscris a disparut din cauza pierderilor acumulate. Aceasta situatie survine atunci cand deducerea pierderilor acumulate din rezerve si din toate celelalte elemente considerate in general ca facand parte din fondurile proprii ale societatii conduce la un rezultat negativ care depaseste jumatate din capitalul social subscris;
  2. in cazul unei societati reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in care cel putin unii dintre asociati au raspundere nelimitata pentru creantele societatii, alta decat un IMM care exista de mai putin de 3 ani sau, in sensul eligibilitatii pentru ajutor pentru finantare de risc, un IMM aflat la 7 ani de la prima sa vanzare comerciala care se califica pentru investitii pentru finantare de risc in urma unui proces de diligenta efectuat de un intermediar financiar selectat, atunci cand mai mult de jumatate din capitalul propriu, asa cum reiese din contabilitatea societatii, a disparut din cauza pierderilor acumulate. In sensul prezentei dispozitii, «o societate in care cel putin unii dintre asociati au raspundere nelimitata pentru creantele societatii» se refera in special la acele tipuri de societati mentionate in anexa II la Directiva nr. 2013/34/UE;
  3. atunci cand intreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolventa sau indeplineste criteriile prevazute in dreptul intern pentru ca o procedura colectiva de insolventa sa fie deschisa la cererea creditorilor sai;
  4. atunci cand intreprinderea a primit ajutor pentru salvare si nu a rambursat inca imprumutul sau nu a incetat garantia sau a primit ajutoare pentru restructurare si face inca obiectul unui plan de restructurare;
  5. in cazul unei intreprinderi care nu este un IMM, atunci cand, in ultimii doi ani: raportul datorii/capitaluri proprii al intreprinderii este mai mare de 7,5 si capacitatea de acoperire a dobanzilor calculata pe baza EBITDA se situeaza sub valoarea 1,0.

Prin exceptie, ajutorul se poate acorda microintreprinderilor sau intreprinderilor mici, in sensul anexei I la Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare, Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata interna in aplicarea art. 107 si 108 din tratat, care se aflau deja in dificultate la 31 decembrie 2019, cu conditia sa nu faca obiectul unei proceduri colective de insolventa in temeiul legislatiei nationale si sa nu fi primit ajutor pentru salvare sau ajutor pentru restructurare.

Pentru a putea beneficia de ajutor este necesar ca, la momentul acordarii ajutorului in temeiul OUG nr.224/2020, cu modificarile si completarile ulterioare, operatorii economici prevazuti mai sus care au primit ajutor pentru salvare sa fi rambursat imprumutul sau sa fi incetat garantia, iar operatorii economici care au primit ajutor pentru restructurare sa nu mai faca obiectul unui plan de restructurare.

  1. nu depasesc plafonul de 1.800.000 Euro conform sectiunii 3.1. din Comunicarea Comisiei Europene – Cadru temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei in contextul actualei epidemii de COVID-19 [C(2020) 1863], cu modificarile si completarile ulterioare;
  2. nu fac obiectul unei decizii emise de catre Comisia Europeana/alt furnizor de ajutor de stat/Consiliul Concurentei de recuperare a unui ajutor de stat/de minimis sau, in cazul in care au facut obiectul unei astfel de decizii, aceasta a fost deja executata si creanta integral recuperata, cu dobanzile aferente.
  3. nu se afla in insolventa la momentul inscrierii in cadrul schemei de ajutor de stat.
  4. isi mentin activitatea pentru care au obtinut finantare pentru cel putin 6 luni de la data primei plati a ajutorului de stat pentru valoarea grantului mai mica sau egala cu echivalentul in lei al sumei de 200.000 euro, sau 12 de luni de la data primei plati a ajutorului de stat, in cazul in care valoarea grantului este mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 200.000 euro, daca prin acte normative nu se instituie restrictii de natura a impune suspendarea ori intreruperea activitatii comerciale. Perioada de suspendare ori intrerupere a activitatii comerciale nu se ia in calcul la determinarea termenului de 6 luni, respectiv 12 de luni.
  5. au depus situatiile financiare anuale aferente ultimelor doua exercitii financiare incheiate (2019 si 2020), pentru care s-a implinit termenul legal de depunere, prevazut la art. 36 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca au obligatia sa intocmeasca asemenea situatii.

Baza legala:

  • Ordinul MEAT nr.991/2021 pentru aprobarea Procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 224/2020 privind unele masuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru intreprinderile din domeniul turismului, alimentatiei publice si organizarii de evenimente, a caror activitate a fost afectata in contextul pandemiei de COVID-19;
  • Codul de Procedura Fiscala (aprobat prin Legea nr.207/2015, publicata in MO nr.547 din23.07.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
  • http://www.economie.gov.ro/

Achizitie licenta anuala din SUA – tratament fiscal (speta)

Situatie: O societate ABC SRL achizitioneaza din S.U.A., o licenta anuala pentru conexiune VNC (Virtual Network Computing) – furnizata prin internet (user si parola).

Ce obligatii declarative decurg din inregistrarea acestei facturi? Trebuie sa platesc taxe suplimentare in Romania?

 

Solutie:

Pentru inceput, mentionam ca Virtual Network Computing (VNC) este utilizat pe computere pentru a vizualiza și controla alte echipamente de la distanță printr-o conexiune de rețea.

Furnizarea de programe informatice software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, insotita de licenta obisnuita care interzice copierea si distribuirea acestora si care permite doar instalarea lor, constituie livrare de bunuri conform art. 270 din Codul fiscal.

Conform pct. 28 alin.(11) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, in sensul art. 271 din Codul fiscal, sunt considerate prestari de servicii urmatoarele:

  1. furnizarea de programe informatice software standard prin internet sau prin orice alta retea electronica si care este in principal automatizata, necesitand interventie umana minima, fiind un serviciu furnizat pe cale electronica, conform art. 266 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal;
  2. furnizarea de licente in cadrul unui contract de licenta privind programele informatice software, care permite clientului instalarea programului software pe diverse statii de lucru, impreuna cu furnizarea de programe software standard pe discheta sau pe un alt purtator de date, conform art. 271 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal;
  3. furnizarea de programe informatice software personalizate, chiar si in cazul in care programul software este furnizat pe discheta sau pe un alt purtator de date.

Programul software personalizat reprezinta orice program software creat sau adaptat nevoilor specifice ale clientilor, conform cerintelor exprimate de acestia.

Mentionam ca in functie de modalitatea in care este prezentat software (pe discheta, prin internet sau orice alta retea electronic) achizitia poate fi tratata ca achizitie de bunuri sau prestari servicii.

Avand in vedere ca achizitia licentei presupune utilizator si parola, vom considera operatiunea achizitie de servicii.

Potrivit pct.15 alin. (7) din Normele metodologice ale Codului fiscal, serviciile prevazute la art. 278 alin. (2) din Codul fiscal, prestate de prestatori stabiliti in afara Uniunii Europene catre beneficiari persoane impozabile care sunt stabiliti pe teritoriul Romaniei, urmeaza aceleasi reguli ca si serviciile intracomunitare in ceea ce priveste determinarea locului prestarii si celelalte obligatii impuse de prezentul titlu, dar nu implica obligatii referitoare la declararea in declaratia recapitulativa, conform prevederilor art. 325 din Codul fiscal, indiferent daca sunt taxabile sau daca beneficiaza de scutire de taxa, si nici obligatii referitoare la inregistrarea in scopuri de TVA specifice serviciilor intracomunitare prevazute la art. 316 si 317 din Codul fiscal.

In conditiile in care operatiunea este o prestare de servicii, conform prevederilor de mai sus, atunci locul prestarii de servicii este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii sale economice conform regulii generale de la art.278 alin.(2) din Codul fiscal, iar persoana impozabila va fi obligata la plata taxei potrivit prevederilor art.307 alin.(2), prin taxare inversa potrivit prevederilor art.326 alin.(2) din Codul fiscal.

Achizitia de servicii se declara in D300 la randurile 7 si 22. Operatiunea nu face obiectul formularului 390 deoarece prestatorul nu este o persoana impozabila din UE.

In conditiile in care societatea ABC este persoana obligata la plata taxei, inseamna ca operatiunea este taxabila in Romania, deci se declara in 394 exceptate fiind doar facturile cu taxare inversa care se declara in 390).

In cartusul F al declaratiei 394 se declara operatiunile desfasurate cu persoane impozabile neinregistrate si care nu sunt obligate sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania, nestabilite pe teritoriul Uniunii Europene.

Referitor la impozitul pe nerezidenti, daca potrivit contractului incheiat intre parti, societatea din Romania beneficiaza doar de dreptul de utilizare a acestui soft, nu se datoreaza impozit pentru veniturile platite nerezidentilor.

Retinerea la sursa a impozitului pe venituri persoane juridice nerezidente nu se efectueaza in situatia in care are loc achizitia unui software, operatiune care nu este de natura redeventelor.

Nu se considera redeventa platile pentru achizitiile de software destinate exclusiv operarii respectivului software, inclusiv pentru instalarea, implementarea, stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia.

Baza legala:

  • Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Codul de Procedura Fiscala (aprobat prin Legea nr.207/2015, publicata in MO nr.547 din23.07.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal (aprobate prin HG nr.1/2016).

Obligatii fiscale privind vanzarea de deseuri – taxa de mediu (speta)

Situatie: In cazul unei societati ABC SRL, platitoare de TVA, care este regimul TVA al vanzarii de deseuri de metal, plastic, hartie catre colectorii de deseuri? Se plateste taxa de mediu de  2%? Unde se declara aceste tranzactii in D300 si D394?

Solutie:

Conform OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, art.9, veniturile Fondului pentru mediu se constituie din o contributie de 2% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor, obtinute de catre detinatorul deseurilor, persoana fizica sau juridica.

Sumele se retin la sursa de catre operatorii economici care desfasoara activitati de colectare si/sau valorificare a deseurilor, care au obligatia sa le vireze la Fondul pentru mediu;

*) Veniturile la Fondul pentru mediu, constand in contributia de 2% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor, obtinute de catre detinatorul deseurilor, persoana fizica sau juridica (de 3% din veniturile realizate din vanzarea deseurilor metalice feroase si neferoase, obtinute de catre generatorul deseurilor, persoana fizica sau juridica), reglementata de art. 9 alin. (1) lit. a) din OUG nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, nu constituie obligatie fiscala in sensul art. 2 alin.(1) lit. e) si art.9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare.

Astfel, in situatia vanzarii deseurilor, persoanele juridice care intocmesc factura, au doar obligatia evidentierii distincte a contributiei de 2% .

Consideram ca valoarea facturii aferente deseurilor vandute nu trebuie micsorata cu cei 2% deoarece obligatia calcularii, retinerii, declararii si virarii contributiei de 2% la Fondul pentru mediu revine societatii colectoare.

 In plus, trebuie retinut faptul ca, desi taxa de mediu este evidentiata distinct pe factura, intra in baza de impozitare a TVA.

Subliniem faptul ca obligatia platii acestei contributii intervine o singura data si numai in cazul vanzarii deseurilor catre persoane ce au calitate de colector/valorificator .

Astfel, contributia din veniturile realizate din vanzarea deseurilor se retine prin stopaj la sursa de catre operatorii economici care desfasoara activitati de colectare si/sau de valorificare a deseurilor, care au obligatia sa o declare si sa o vireze la Fondul pentru mediu pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a desfasurat activitatea.

Vanzarea deseurilor catre unitatea colectoare/valorificatoare, cu evidentierea distincta in factura a cotei de 2% reprezentand Fondul pentru mediu se inregistreaza:

4111 Clienti        =         703 Venituri din vanzarea produselor reziduale

Incasarea facturii, mai putin a cotei de 2% din veniturile realizate de unitatea detinatoare de deseuri reprezentand suma necesara constituirii Fondului pentru mediu, potrivit legii. Diferenta dintre valoarea totala a facturii si cota retinuta prin stopaj la sursa de catre unitatea colectoare se inregistreaza la cheltuieli:

 %       =     4111  “Clienti”                                          Total factura

5121   „Conturi la banci in lei”              Valoarea facturii emise, mai putin cota de 2%

652  „Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator”                     Cota de 2%

Codul fiscal prevede in mod expres ca pe facturile emise pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii acoperite de taxarea inversa furnizorii/prestatorii nu inscriu taxa colectata aferenta. Beneficiarii sunt cei ce determina TVA, taxa fiind evidentiata in decont ca taxa colectata si taxa deductibila.

In conditiile in care atat furnizorul cat si beneficiarul sunt persoane inscrise in scop de TVA, atunci cel care vinde deseurile va factura fara TVA, urmand ca beneficiarul sa efectueze taxare inversa (art.331 din Codul fiscal) pentru urmatoarele tipuri de deseuri:

  • deseuri feroase si neferoase, de rebuturi feroase si neferoase, inclusiv produse semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora;
  • reziduuri si alte materiale reciclabile alcatuite din metale feroase si neferoase, aliajele acestora, zgura, cenusa si reziduuri industriale ce contin metale sau aliajele lor;
  • deseuri de materiale reciclabile si materiale reciclabile uzate constand in hartie, carton, material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticla si sticla.

In cazul celorlalte categorii de deseuri precum si in vanzarile catre persoane fizice/neplatitorilor de TVA se va aplica regimul normal de taxare.

Precizam ca in decontul de TVA (cod 300), vanzarea deseurilor feroase in regim de taxare inversa se declara la rd.13.

In D394 se declara asadar in cartusul C alocat facturilor emise catre persoane inregistrate in scopuri de TVA (partener tip 1), cu simbolul V pentru livrari de bunuri/prestari de servicii pentru care se aplica taxarea inversa.

Vanzarile catre neplatitori de tva se declara  la rd 9 D300 ,D394 sectiunea D.

Baza legala

  • Ordonanta de urgenta (OUG) nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Codul de Procedura Fiscala (aprobat prin Legea nr.207/2015, publicata in MO nr.547 din23.07.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal (aprobate prin HG nr.1/2016).

Obligatia angajarii persoanelor cu handicap – aspecte importante

Aspecte generale

Conform art.78 alin.(2) din Legea nr.448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, “autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.”

Potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 193/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr.448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, “(3) Autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajeaza persoane cu handicap in conditiile prevazute la alin. (2), pot opta pentru una dintre urmatoarele obligatii:

  1. a) sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap;
  2. b) sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand echivalentul a minimum 50% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentand diferenta pana la nivelul sumei prevazute la lit. a) sa achizitioneze, pe baza de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate in unitati protejate autorizate.

Prin urmare,  in conditiile in care nu se angajeaza persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati, autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel putin 50 de angajati trebuie sa plateasca lunar catre bugetul de stat ori o suma reprezentand 100% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap ori o suma reprezentand echivalentul a minimum 50% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentand diferenta sa achizitioneze, pe baza de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate in unitati protejate autorizate.

Calculul numarului mediu de angajati din luna:

Potrivit art. 2 alin. (1) – (3) din Ordinul nr.590/2008 privind aprobarea Instructiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, numarul de angajati care se ia in calcul este numarul mediu de angajati din luna.

Numarul mediu lunar de salariati din fiecare luna se determina ca medie aritmetica simpla rezultata din suma efectivelor zilnice de salariati din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori legale si alte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza, impartita la numarul total de zile calendaristice.

Precizam ca in efectivele zilnice nu vor fi inclusi:

– salariatii aflati in concediu fara plata,

– salariatii aflati in greva,

– salariatii detasati la lucru in strainatate,

– salariatii ale caror contracte individuale de munca sunt suspendate.

Salariatii care nu sunt angajati cu norma intreaga vor fi inclusi in numarul mediu proportional cu timpul de lucru prevazut in contractul individual de munca.

Pentru fiecare zi de repaus saptamanal sau de sarbatoare legala se iau in calcul efectivele de salariati din ziua lucratoare precedenta, cu exceptia persoanelor al caror contract individual de munca a incetat in acea zi.

Salariatii care nu sunt angajati cu norma intreaga vor fi inclusi in numarul mediu proportional cu timpul de lucru prevazut in contractul individual de munca.

In conditiile in care numarul mediu de angajati este mai mare sau egal cu 50 suma varsamintelor pentru persoane cu handicap neincadrate se va determina astfel:

Numarul de locuri de munca in care unitatea ar trebui sa angajeze persoane cu handicap = numarul mediu de angajati x 4%. Acest numar va fi evidentiat cu doua zecimale.

Fondul de handicap datorat = salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata x numarul de locuri de munca in care nu s-a angajat persoane cu handicap.

Achizitia de produse de la unitati protejate

Asa cum am precizat mai sus, autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private pot opta pentru achizitionarea de pana la 50% din suma datorata, pe baza de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate in unitati protejate autorizate.

Lista unitatilor protejate autorizate se poate accesa la urmatorul link:

http://andpdca.gov.ro/w/lista-unitati-protejate-autorizate/.

Potrivit art. 43 alin. (1) – (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii 448/2006 aprobate prin HG nr. 268/2007 astfel cum au fost modificate prin HG nr. 89/2010, “(1) In aplicarea prevederilor art. 78 alin. (3) lit. b) din lege, achizitionarea produselor sau serviciilor de la unitatile protejate autorizate se realizeaza in baza unui acord de parteneriat, modelul acestuia fiind prevazut in anexa care face parte integranta din prezentele norme metodologice.

Dovada achizitionarii produselor sau serviciilor de la unitatile protejate autorizate este reprezentata de contractul comercial, factura si dovada platii.

In baza acordului de parteneriat si a contractului comercial se achizitioneaza produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanei cu handicap angajate.

Mentionam ca propria activitate a persoanei cu handicap angajate in cadrul unitatii protejate autorizate reprezinta ansamblul activitatilor realizate integral sau partial de persoana cu handicap, in scopul obtinerii produsului comercializabil sau in scopul prestarii serviciului.

Activitatea persoanei cu handicap angajate se poate atesta prin contractul individual de munca al persoanei cu handicap angajate, fisa de post a acesteia sau prin orice alt document emis de conducatorul unitatii protejate autorizate.

Prin urmare, achizitia trebuie sa fie efectuata in luna pentru care se datoreaza fondul de handicap si justificata cu documentele prevazute de norma metodologica de aplicare a prevederilor art. 78 alin. (3) lit. b) din lege, respectiv: acordul de parteneriat, contractul comercial, factura si dovada platii.

Declararea varsamintelor de la persoanele juridice, pentru persoanele cu handicap neincadrate se face lunar prin D100 “Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat” la pozitia “810 — Varsaminte de la persoanele juridice, pentru persoanele cu handicap neincadrate”.

Plata sumelor datorate se face la bugetul de stat, in contul unic 5503 “Sume incasate pentru bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, in curs de distribuire”.

Varsamintele de la persoanele juridice, pentru persoanele cu handicap neincadrat se declara si se platesc lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza obligatia.

Monografie contabila:

  • constituirea fondului pentru handicap datorat :

635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate” = 447.01 “Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate”  – 50% din suma datorata sa plateste la bugetul de stat

635 ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate” = 447.02 “Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate” – 50% din suma datorata se poate plati catre unitati protejate.

  • achizitia pe baza de factura de bunuri si servicii de la unitati protejate :

302 „Materiale consumabile = 401 “Furnizori”

371 “Marfuri” = 401 “Furnizori”

628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” = 401 “Furnizori”, etc.

4426 “TVA deductibila” = 401 “Furnizori”

  • contravaloare achizitii unitate protejata, compensare :

447.02 “Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate” = 7588 “Alte venituri din exploatare”

  • plata facturii :

401 “Furnizori”  = 5121 „Conturi curente la banci”

  • plata fondului de handicap la bugetul de stat:

447.01 “Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate” = 5121 „Conturi curente la banci”

Baza legala:

  • Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap^1) – Republicare, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Ordinul ANPH 590/2008 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea art.78 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
  • HG 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Drepturile salariale acordate in baza unei hotarari judecatoresti

Conform Codului Muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, art.80, in situatia in care o concediere a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere. In cazul in care salariatul nu solicita repunerea in situatia anterioara emiterii actului de concediere, contractul individual de munca va inceta de drept la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.

Referitor la aspectele fiscale, conform art.78 alin.(4) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,  in cazul veniturilor reprezentand salarii/solde, diferente de salarii/solde, dobanzi acordate in legatura cu acestea, precum si actualizarea lor cu indicele de inflatie, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotararilor primei instante, executorii de drept, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii pentru veniturile realizate in afara functiei de baza, si se plateste pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite.

Este important de precizat ca, potrivit art.76 alin.(2) lit.p) din Codul fiscal, aceste sume sunt considerate venituri asimilate salariilor si li se aplica regulile de impunere proprii veniturilor din salarii.

Potrivit art.146 alin.(9) din Codul fiscal, in cazul in care au fost acordate sume reprezentand salarii sau diferente de salarii, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotararilor primei instante, executorii de drept, precum si in cazul in care prin astfel de hotarari s-a dispus reincadrarea in munca a unor persoane, in vederea stabilirii prestatiilor acordate de sistemul public de pensii, sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cotele de contributii de asigurari sociale care erau in vigoare in acea perioada.

Contributiile de asigurari sociale datorate potrivit legii se calculeaza, se retin la data efectuarii platii si se platesc pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite aceste sume.

La art.147 alin.(3) din Codul fiscal se precizeaza ca in cazul in care au fost acordate sume de natura celor prevazute la art. 146 alin. (10) si (11), sume reprezentand salarii sau diferente de salarii, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotararilor primei instante, executorii de drept, precum si in cazul in care prin astfel de hotarari s-a dispus reincadrarea in munca a unor persoane, in vederea stabilirii prestatiilor acordate de sistemul public de pensii, contributiile de asigurari sociale datorate potrivit legii se declara pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite aceste sume, prin depunerea declaratiilor rectificative pentru lunile carora le sunt aferente sumele respective.

Conform art.168 alin.(7) si art.169 alin.(3) din Codul fiscal, in cazul in care au fost acordate sume reprezentand salarii/solde sau diferente de salarii/solde, cu exceptia sumelor reprezentand actualizarea acestora cu indicele de inflatie, stabilite prin lege sau in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotararilor primei instante, executorii de drept, precum si in cazul in care prin astfel de hotarari s-a dispus reincadrarea in munca a unor persoane, sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cotele de contributii de asigurari sociale de sanatate care erau in vigoare in acea perioada. Contributiile de asigurari sociale de sanatate datorate potrivit legii se calculeaza, se retin la data efectuarii platii si se platesc pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care au fost platite aceste sume. In cazul in care au fost acordate sume de natura celor prevazute mai sus, contributiile de asigurari sociale de sanatate datorate potrivit legii se declara pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite aceste sume, prin depunerea declaratiilor rectificative pentru lunile carora le sunt aferente sumele respective.

Completare D112:

Conform Instructiunilor de completare a formularului 112 “Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate”, aprobate de Ordinul nr.203/207/188/2021, la Anexa 6, pct.II (2.4) lit.b) sunt precizate urmatoarele:

Caseta “Declaratie depusa ca urmare a acordarii unor drepturi banesti stabilite in baza unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executorii, potrivit art. 47 alin (3) si alin (3^1), art.169 alin.(3) si alin.(3^2) din Codul fiscal” – se bifeaza cu X in situatia in care declaratia se rectifica in urma acordarii unor sume reprezentand salarii sau diferente de salarii, stabilite prin lege sau in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotararilor primei instante, executorii de drept, precum si in cazul in care prin astfel de hotarari s-a dispus reincadrarea in munca a unor persoane, in vederea stabilirii prestatiilor acordate de sistemul public de pensii.

Se intocmesc declaratii rectificative corespunzatoare fiecarei luni, bifandu-se cu X casuta corespunzatoare din formular.

Declaratia rectificativa se intocmeste pe acelasi model de formular ca si declaratia care se corecteaza, bifandu-se cu X casuta aflata pe prima pagina aformularului. Declaratia rectificativa se completeaza integral, inscriindu-se toate datele si informatiile prevazute de formular, inclusiv cele care nu difera fata de declaratia initiala.

Astfel, in cazul in care au fost acordate sume reprezentand salarii sau diferente de salarii, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti, contributiile de asigurari sociale datorate se calculeaza, se retin la data efectuarii platii si se platesc pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite aceste sume. Contributiile de asigurari sociale datorate se declara pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite aceste sume, prin depunerea declaratiilor rectificative pentru lunile carora le sunt aferente sumele respective.

Este important de mentionat faptul ca se se utilizeaza cotele de contributii de asigurari care erau in vigoare in acea perioada. In ceea ce priveste impozitul pe venit, acesta se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii pentru veniturile realizate in afara functiei de baza, si se plateste pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite aceste sume.

Baza legala:

  • Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
  •  Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal (aprobate prin HG nr.1/2016);
  • Codul Muncii din 2003 (Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003) – REPUBLICARE, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Ordinul MF 203/2021 pentru aprobarea modelului, continutului, modalitatii de depunere si de gestionare a ”Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate”.

Info Beneficiar Real

Prin legea nr. 101/2021, care a intrat în vigoare de la 30 aprilie 2021, a fost reintrodusa obligația depunerii declaratiei privind beneficiarii reali. Conform noii legi, societățile din România vor trebui, până la urmă, să depună anual declarația privind beneficiarii reali, în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare, după ce în 2020 această obligație a fost eliminată. În același timp, inclusiv firmele care sunt constituite exclusiv din asociați persoane fizice vor trebui să depună declarația.

Recent insa, datorita valului de agitatie generat printre societati de multitudinea modificarilor legislative, in MOF 561 din 31.05.2021 s-a publicat OUG 43/2021, prin care se amana termenul pentru depunerea declaratiei privind beneficiarii reali pana la data de 1 octombrie 2021.

 

Declarare factura primita cu intarziere de la furnizor (speta)

Situatie: O societate ABC SRL primeste in luna mai 2021 o factura de la un furnizor din luna august 2020, in valoare de 8.000 lei.

Care este tratamentul fiscal si declarativ al acestei facturi?

Solutie:

Precizam ca procedura de corectare a erorilor contabile este stabilita la Subsectiunea 2, pct.2.5.5. din OMFP nr.1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, cu modificarile si completarile ulterioare:

Potrivit dispozitiilor legale mentionate, erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la exercitiile financiare precedente.

Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor.

Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand din greseala de a utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care:

  1. a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;
  2. b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare anuale.

Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor.

Mentionam ca erorile din perioadele anterioare se refera inclusiv la prezentarea eronata a informatiilor in situatiile financiare anuale.

Conform procedurilor contabile, corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere.

Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat (contul 1174 “Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile”).

Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totusi, potrivit politicilor contabile aprobate, erorile nesemnificative pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere.

Precizam ca erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar contabile. Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Mentionam ca analiza daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala ori cumulata a elementelor.

Important! Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii.

In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative.

In notele explicative la situatiile financiare trebuie prezentate informatii cu privire la natura erorilor constatate si perioadele afectate de acestea.

Astfel, inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza fie prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea inversa a acesteia (stornare in negru), in functie de politica contabila si programele informatice utilizate.”

Avand in vedere reglementarile mentionate anterior, daca erorile sunt semnificative, conform prevederilor din manualul de politici si proceduri contabile, aplicabil in cadrul societatii, corectarea acestora se va face pe seama contului 1174.

In cazul in care erorile sunt nesemnificative corectarea erorilor din anii precedenti se va face pe seama contului de venituri, din anul curent.

In notele explicative la situatiile financiare aferente anului 2021, trebuie prezentate informatii cu privire la natura erorilor constatate si perioadele afectate de acestea.

Astfel, societatea ABC SRL va inscrie suma TVA la randul 34 “Regularizari taxa dedusa”, in Decontul de TVA (300).

In D394 facturile primate cu intarziere de la furnizori, se vor raporta in perioada fiscala (luna/trimestrul) in care au fost primite, conform prevederilor din OPANAF nr.3769/2015 cu modificarile si completarile ulterioare.

Baza legala:

  • Ordinul MFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate;
  • Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Ordinul ANAF 3769/2015 privind declararea livrarilor/prestarilor si achizitiilor efectuate pe teritoriul national de persoanele inregistrate in scopuri de TVA si pentru aprobarea modelului si continutului declaratiei informative privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national de persoanele inregistrate in scopuri de TVA;
  • Ordinul ANAF 632/2021 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (300) ”Decont de taxa pe valoarea adaugata”.

Utilizarea semnaturii electronice in domeniul actelor de munca

OUG nr.36/2021 privind utilizarea semnaturii electronice avansate sau semnaturii electronice calificate, insotite de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului in domeniul relatiilor de munca, si pentru modificarea si completarea unor acte normative a fost publicata in Monitorul Oficial (Partea I) nr. 474 din data de 6 mai 2021.

Conform completarilor aduse Codului muncii prin OUG nr.36/2021, partile pot opta sa utilizeze la incheierea contractului individual de munca/actului aditional la contract, dupa caz, semnatura electronica avansata sau semnatura electronica calificata, insotita de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului.

Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnaturii electronice avansate sau semnaturii electronice calificate, insotita de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului, pentru intocmirea tuturor inscrisurilor/documentelor din domeniul relatiilor de munca rezultate la incheierea contractului individual de munca, pe parcursul executarii acestuia sau la incetarea contractului individual de munca, in conditiile stabilite prin regulamentul intern si/sau contractul colectiv de munca aplicabil, potrivit legii.

Contractele individuale de munca si actele aditionale incheiate prin utilizarea semnaturii electronice avansate sau semnaturii electronice calificate, insotite de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului, precum si inscrisurile/ documentele din domeniul relatiilor de munca se arhiveaza de catre angajator cu respectarea prevederilor Legii Arhivelor Nationale nr.16/1996, republicata, si ale Legii nr.135/2007 privind arhivarea documentelor in forma electronica, republicata, si vor fi puse la dispozitia organelor de control competente, la solicitarea acestora.

Conform OUG 36/2021, forma scrisa a inscrisurilor cerute de prezenta lege se considera indeplinita si daca inscrisul este intocmit in forma electronica si este semnat cu semnatura electronica avansata sau semnatura electronica calificata, insotita de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului, in conditiile legii.

Un aspect important este faptul ca la incheierea contractului individual de munca/actului aditional la contract sau a altor documente emise in executarea contractului individual de munca, dupa caz, partile trebuie sa utilizeze acelasi tip de semnatura, respectiv semnatura olografa sau semnatura electronica avansata sau calificata, insotita de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat.

Procedurile privind utilizarea semnaturii electronice avansate sau semnaturii electronice calificate insotite de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului trebuie sa se regaseasca in continutul contractului individual de munca.

Tot in OUG 36/2021 se precizeaza faptul ca angajatorul nu poate obliga persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul sa utilizeze semnatura electronica avansata sau semnatura electronica calificata, insotita de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului, la incheierea contractului individual de munca/actului aditional la contract sau a altor documente emise in executarea contractului individual de munca, dupa caz.

Angajatorul poate utiliza semnatura electronica avansata sau semnatura electronica calificata, insotita de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat si in raporturile angajatorului cu institutiile publice, la intocmirea inscrisurilor/documentelor din domeniul relatiilor de munca/securitatii si sanatatii in munca.

Angajatorul poate suporta, in vederea indeplinirii obligatiilor legale mentionate in OUG 36/2021, cheltuielile pentru achizitionarea semnaturilor electronice avansate sau semnaturilor electronice calificate insotite de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului, utilizate pentru semnarea inscrisurilor/documentelor din domeniul relatiilor de munca/securitatii si sanatatii in munca.

Mentionam ca notiunile de semnatura electronica avansata, semnatura electronica calificata, marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat, utilizate in cuprinsul actelor normative care fac obiectul acestor prevederi au intelesul dat de dispozitiile Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronica si serviciile de incredere pentru tranzactiile electronice pe piata interna si de abrogare a Directivei 1999/93/CE.

Precizam ca procedura privind semnarea electronica a actelor sau documentelor din domeniul relatiilor de munca va fi stabilita de angajator, in cadrul regulamentului intern, cu consultarea organizatiei sindicale reprezentative sau a reprezentantilor salariatilor.

Conform Codului Muncii, in situatia in care nu exista nici un sindicat reprezentativ si nici nu au fost alesi reprezentantii salariatilor, procedura va fi stabilita de angajator, iar modificarile aduse regulamentului intern vor fi aduse la cunostinta salariatilor.

Exemple de acte din domeniul muncii care pot fi tinute si in format electronic:

  • Contractul individual de munca si actele aditionale
  • Contractul colectiv de munca
  • Acordul pentru tinerea evidentei muncii pentru salariatii mobili, salariatii cu munca la domiciliu si salariatii anumitor firme
  • Documentele legate de cercetarile si sanctiunile disciplinare
  • Notificarea scrisa privind incetarea contractului individual de munca in timpul sau la finalul perioadei de proba
  • Decizia de incetare automata a unui contract individual de munca
  • Decizia de concediere
  • Notificarea privind intentia de a face concedieri colective
  • Notificarea de demisie

Baza legala:

  • OUG 36/2021 privind utilizarea semnaturii electronice avansate sau semnaturii electronice calificate, insotite de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului in domeniul relatiilor de munca, si pentru modificarea si completarea unor acte normative;
  • Regulamentul UE 910/23-iul-2014 privind identificarea electronica si serviciile de incredere pentru tranzactiile electronice pe piata interna si de abrogare a Directivei 1999/93/CE;
  • Codul Muncii din 2003 (Legea nr.53 din 24 ianuarie 2003) – REPUBLICARE, cu modificarile si completarile ulterioare.

Conditii de acordare a stimulentului de insertie (speta)

Situatie: O salariata doreste sa beneficieze de ajutor de insertie la revenirea la munca mai devreme cu 60 de zile inainte de a implini copilul 2 ani. Aceasta doreste sa lucreze 2 ore pe zi in loc de 8 ore/zi. Se poate acest lucru, avand in vedere ultimele modificari legislative?

Solutie: Potrivit art.7 din OUG 111/2010, modificat prin OUG 26/2021, publicata in M.Of. nr. 363 din 8 aprilie 2021 si care va intra in vigoare la data de 8 iunie 2021:

Art.7. (1) Persoanele care, in perioada in care sunt indreptatite sa beneficieze de concediul pentru cresterea copilului, prevazut la art. 2 alin. (1), obtin venituri supuse impozitului potrivit art. 3 alin. (1) au dreptul la un stimulent de insertie, dupa cum urmeaza:

  1. a) in cuantum de 1.500 lei, daca persoanele indreptatite obtin venituri inainte de implinirea de catre copil a varstei de 6 luni, respectiv 1 an in cazul copilului cu dizabilitati. Cuantumul de 1.500 lei se acorda pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu dizabilitati;
  2. b) in cuantum de 650 lei daca persoanele indreptatite obtin venituri dupa implinirea de catre copil a varstei de 6 luni, respectiv 1 an in cazul copilului cu dizabilitati.

(2) Persoanele care au finalizat concediul pentru cresterea copiilor si obtin venituri supuse impozitului potrivit art.3 alin.(1) beneficiaza de stimulentul de insertie in cuantumul prevazut la alin. (1) lit. b) dupa implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu dizabilitati pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani, respectiv 4 ani in cazul copilului cu dizabilitati. Acest stimulent de insertie se acorda inclusiv persoanelor prevazute la alin. (1).

(3) Stimulentul de insertie acordat pana la implinirea de catre copil a varstei de 4 ani in cazul copilului cu dizabilitati nu se cumuleaza cu indemnizatia prevazuta la art. 31 alin. (2).

(4) In cazul persoanelor care beneficiaza de indemnizatia lunara prevazuta la art. 2 alin. (1) si solicita dreptul la stimulent de insertie, plata acestei indemnizatii se suspenda. Indemnizatia lunara prevazuta la art. 2 alin. (1) nu se cumuleaza cu stimulentul de insertie.

(5) Stimulentul de insertie in cuantumul prevazut la alin. (2) se acorda si in situatia in care certificatul de incadrare in grad de handicap al copilului expira dupa implinirea de catre copil a varstei de 3 ani.

(6) In situatia persoanei indreptatite care beneficiaza de stimulentul de insertie in cuantumul prevazut la alin.(2), al carei copil este incadrat in grad de handicap dupa implinirea de catre acesta a varstei de 3 ani, stimulentul de insertie se acorda pana la implinirea de catre copil a varstei de 4 ani.

(7) In situatia prevazuta la alin.(6), prelungirea perioadei de acordare a stimulentului de insertie se face in baza unei noi cereri completate de persoana indreptatita si a copiei dupa certificatul de incadrare in grad de handicap.”

Avand in vedere reglementarile mentionate mai sus, beneficiaza de stimulent de insertie in cuantum de 1.500 lei persoanele care revin in activitate inainte de implinirea de catre copil a varstei de 6 luni, respectiv 1 an in cazul copilului cu dizabilitati.

Mentionam ca beneficiaza de stimulent de insertie in cuantum de 650 lei persoanele care revin in activitate dupa implinirea de catre copil a varstei de 6 luni, respectiv 1 an in cazul copilului cu dizabilitati.

In situatia in care salariata revine in activitate dupa implinirea copilului a varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu dizabilitati, aceasta beneficiaza de stimulentul de insertie in cuantum de 650 lei pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani, respectiv 4 ani in cazul copilului cu dizabilitati.

In cazul persoanelor care beneficiaza de indemnizatia lunara pentru concediu crestere copil si solicita dreptul la stimulent de insertie, plata acestei indemnizatii se suspenda. Indemnizatia lunara nu se cumuleaza cu stimulentul de insertie. Stimulentul de insertie in cuantum de 650 lei se acorda si in situatia in care certificatul de incadrare in grad de handicap al copilului expira dupa implinirea de catre copil a varstei de 3 ani.

In situatia persoanei indreptatite care beneficiaza de stimulentul de insertie in cuantum de 650 lei, al carei copil este incadrat in grad de handicap dupa implinirea de catre acesta a varstei de 3 ani, stimulentul de insertie se acorda pana la implinirea de catre copil a varstei de 4 ani.

Mentionam ca in aceasta situatie prelungirea perioadei de acordare a stimulentului de insertie se face in baza unei noi cereri completate de persoana indreptatita si a copiei dupa certificatul de incadrare in grad de handicap.

Astfel, in cazul salariatei care revine in activitate si obtine venituri impozabile beneficiaza de stimulent de insertie in conditiile mai sus expuse. Nu are relevanta daca lucreaza o ora pe zi sau 8 ore. In conditiile in care obtine venituri impozabile beneficiaza de stimulentul de insertie.

Baza legala:

  • OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor;
  • Codul Muncii din 2003 (Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003) – REPUBLICARE.

Prestari servicii neimpozabile – solicitare rambursare TVA (speta)

Situatie: O persoana fizica autorizata (PFA), cu obiect de activitate CAEN 6202 Activitati de consultanta in tehnologia informatiei, presteaza servicii unei persoane impozabile din S.U.A.  Poate solicita rambursare de tva pentru achizitii din Romania?

 

Solutie: Avand in vedere obiectul de activitate al PFA-ului, respectiv codul CAEN 6202 Activitati de consultanta in tehnologia informatiei, la facturarea serviciului prestat pe numele persoanei impozabile din S.U.A., se aplica prevederile art.278 alin.(2) din Codul fiscal conform carora locul prestarii se considera a fi locul unde este stabilit beneficiarul serviciilor respective.

Precizam ca este neimpozabil si serviciul electronic prestat in beneficiul unei persoane neimpozabile d.p.d.v. al TVA, de exemplu, in beneficiul unei persoane fizice cu domiciliul in S.U.A. sau a unei entitati non profit cu sediul in S.U.A.

In situatia asta, sunt aplicabile prevederile exceptiei de la art.278 alin.(3), exceptie reglementata prin art.278 alin.(5) lit.h) pct.3 din Codul fiscal. Potrivit acestei exceptii, locul prestarii serviciului se considera a fi locul unde beneficiarul persoana neimpozabila dintr-un stat tert are domiciliul stabili “(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), locul urmatoarelor servicii este considerat a fi:

(…) h) locul unde beneficiarul este stabilit, isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita, in cazul urmatoarelor servicii prestate catre o persoana neimpozabila:

  1. serviciile de telecomunicatii;
  2. serviciile de radiodifuziune si televiziune;
  3. serviciile furnizate pe cale electronica.”

 Astfel, in fiecare din cele doua situatii posibile, serviciul este neimpozabil in Romania. Cu toate acestea, pentru toate achizitiile de bunuri si servicii efectuate, necesare prestarii unui serviciu neimpozabil, prestatorul din Romania isi poate exercita dreptul de deducere indiferent de natura achizitiei:

  • achizitie de la un furnizor/prestator din Romania, platitor de TVA in regim normal;
  • achizitie de la un furnizor/prestator cu sediul intr-un stat membru, cu un cod de TVA in sistemul VIES pentru care TVA se datoreaza prin aplicarea regimului de taxare inversa;
  • achizitie din import pentru care TVA se datoreaza in vama.

Este important de subliniat faptul ca serviciile neimpozabile in Romania sunt operatiuni cu drept de deducere, aspect reglementat, in mod expres prin art. 297 “Sfera de aplicare a dreptului de deducere”alin.(4) lit.b) “Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:

  • operatiuni taxabile;
  • operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;”

Aceste prevederi pot fi coroborate cu cele de la pct.69 alin.(1) “Conditii de exercitare a dreptului de deducere” “Persoana impozabila poate deduce taxa aferenta achizitiilor daca sunt indeplinite conditiile de fond prevazute la pct.67 alin.(1), precum si formalitatile prevazute la art. 299 din Codul fiscal.”

Pct.67 alin.(1) are in vedere dreptul persoanei impozabile de a deduce taxa achitata sau datorata pentru bunurile/serviciile achizitionate destinate utilizarii in scopul operatiunilor prevazute la art.297 alin.(4) din Codul fiscal, exercitarea acestui drept fiind un principiu fundamental al sistemului de TVA.

Prin urmare, dreptul de deducere reglementat prin art. 297 din Codul fiscal face parte integranta din mecanismul TVA, fara a fi limitat sau interzis. Acest drept se exercita imediat pentru totalitatea taxei aplicate operatiunilor efectuate in amonte.

Pentru a beneficia de dreptul de deducere trebuie indeplinite in primul rand conditiile de fond, astfel cum rezulta din jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, respectiv pe de o parte, cel interesat sa fie o persoana impozabila in sensul titlului VII din Codul fiscal si, pe de alta parte, bunurile sau serviciile invocate pentru a justifica acest drept sa fie utilizate in aval de persoana impozabila in scopul operatiunilor prevazute la art.297 alin.(4) din Codul fiscal, iar in amonte, aceste bunuri sau servicii sa fie furnizate de o alta persoana impozabila.

In cadrul art.299, alin.(1), lit.a) avem conditiile de exercitare a dreptului de deducere, prevederi care se completeaza cu cele de la pct. 69 alin. (1) din normele de aplicare ale acestui articol se refera la:

  • detinerea unei facturi emise conform prevederilor art. 319;
  • dovada platii in cazul achizitiilor efectuate de catre o persoana impozabila care aplica sistemul TVA la incasare sau efectuate de o persoana care nu aplica acest sistem, dar efectueaza achizitii de la furnizori/prestatori care aplica sistemul TVA la incasare.

Astfel , avand in vedere aspectele mentionate anterior, PFA-ul poate solicita pentru toate achizitiile efectuate, prin decontul de TVA cod 300, rambursarea sumei TVA deductibile deduse, prin bifarea casetei din decont referitoare la rambursare. Totusi, de retinut este faptul ca nu poate fi solicitata la rambursare suma TVA care este sub plafonul de 5.000 lei.

In acest sens, aducem drept argument prevederile art. 303 din Codul fiscal “Rambursarile de taxa catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA”, conform art.316 alin.(7).

” (7) Persoanele impozabile, inregistrate conform art. 316, pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscala de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de taxa din perioada fiscala de raportare, decontul fiind si cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative in decontul perioadei fiscale urmatoare. Daca persoana impozabila solicita rambursarea soldului sumei negative, acesta nu se reporteaza in perioada fiscala urmatoare. Nu poate fi solicitata rambursarea soldului sumei negative a taxei din perioada fiscala de raportare, mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu in decontul perioadei fiscale urmatoare. Prin exceptie, soldul sumei negative de taxa pe valoarea adaugata inscris in decontul de taxa pe valoarea adaugata aferent perioadei fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolventei prevazute de legislatia in domeniu nu se preia in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care s-a deschis procedura, caz in care debitorul este obligat sa solicite rambursarea taxei prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare.”

Reamintim faptul ca rambursarea sumei TVA solicitate este reglementata si prin Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, art.169 “Prevederi speciale privind rambursarea taxei pe valoarea adaugata”, de exemplu:

“(1) Taxa pe valoarea adaugata solicitata la rambursare prin deconturile cu suma negativa de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare, depuse in cadrul termenului legal de depunere, se ramburseaza de organul fiscal central, potrivit procedurii si conditiilor aprobate prin ordin al presedintelui A.N.A.F. (Ordin ANAF 3699/2015).

 (2) In cazul deconturilor cu suma negativa de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare, depuse dupa termenul legal de depunere, suma negativa din acestea se preia in decontul perioadei urmatoare.

(3) Organul fiscal central decide in conditiile prevazute in ordinul mentionat la alin. (1) daca efectueaza inspectia fiscala anterior sau ulterior aprobarii rambursarii, in baza unei analize de risc.

(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), in cazul decontului cu suma negativa de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare pentru care suma solicitata la rambursare este de pana la 45.000 lei, precum si in cazul decontului cu suma negativa de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare depus de contribuabilul care beneficiaza de o esalonare la plata potrivit cap. IV, organul fiscal central ramburseaza taxa cu efectuarea, ulterior, a inspectiei fiscale.

Chiar si in alte situatii, rambursarea cu control ulterior a fost extinsa pana la 31 ianuarie 2022 conform prevederilor OUG nr.19/2021 privind unele masuri fiscale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul fiscal, act normativ publicat in M. Of. nr. 315 din 29 martie 2021.

In concluzie, PFA poate solicita rambursarea TVA deoarece a realizat/realizeaza operatiuni cu drept de deducere.

 

Baza legala:

  • Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Codul de Procedura Fiscala (aprobat prin Legea nr.207/2015, publicata in MO nr.547 din23.07.2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal (aprobate prin HG nr.1/2016);
  • Ordinul ANAF 3699/2015 pentru aprobarea Procedurii de solutionare a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare;
  • OUG 19/2021 privind unele masuri fiscale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul fiscal.