Veniturile realizate de PF din tranzactionarea NFT-urilor

Veniturile obtinute de persoanele fizice din tranzactionarea jetoanelor nefungibile (NFT- non-fungible token) reprezinta venituri impozabile.

Conform definitiei date de Wikipedia.ro, un jeton nefungibil (NFT, dupa termenul englezesc non-fungible token) este o unitate de date unica dintr-un registru contabil informatic denumit blockchain. Jetoanelor nefungibile le corespund fisiere de diverse formate, in functie de natura procesului de creatie: fotografii, inregistrari audio, videoclipuri etc. Desi fisierele in sine pot fi copiate, jetoanele nefungibile care le sunt asociate sunt consemnate si monitorizate in permanenta in registrele blockchain din care fac parte, oferindu-le cumparatorilor dovada dreptului de proprietate.

Registrele folosite la scara larga, precum Ethereum, Bitcoin Cash, Flux etc., au fiecare cate un ansamblu de standarde ce reglementeaza utilizarea NFT-urilor.

Jetoanele nefungibile pot fi folosite pentru comercializarea creatiilor digitale, cum ar fi arta digitala, articolele din jocurile video si muzica. Totusi, atat fisierul ce contine creatia originala, cat si orice copie a sa pot fi accesate de oricine, nu doar de proprietarul jetonului. Primele NFT-uri au aparut in 2015 in registrul blockchain Ethereum.

Astfel, reprezentand un activ digital din lumea reala, NFT-urile pot fi folosite pentru a obtine schimburi fizice pe piata digitala.

Persoanele fizice care obtin venituri din vanzarea, pe platforme specializate, denumite blockchain, de continut sub forma unor fisiere digitale (NFT), in conditiile Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, au obligatia de a declara aceste venituri, indiferent daca veniturile sunt realizate din Romania sau din strainatate, in Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice”, cu respectarea prevederilor art.71 „Definirea veniturilor din Romania din drepturi de proprietate intelectuala” si art. 72¹ „Stabilirea venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuala” sau art. 73 „Optiunea de a stabili venitul net anual, in sistem real pe baza datelor din contabilitate”, dupa caz, din Codul fiscal.

In conditiile in care creatorul de continut va obtine, ulterior vanzarii initiale, venituri din vanzarile recurente/repetate (NFT royalties) are, de asemenea, obligatia declararii acestor venituri in Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice,  la aceeasi  categorie  de venit.

Stabilirea datei realizarii venitului din tranzactionarea NFT- ului:

Data realizarii venitului este data la care s-a efectuat tranzactia (vanzarea – cumpararea NFT), independent de data la care persoana fizica care a vandut produsul alege sa tranzactioneze sau sa retraga din wallet – ul virtual/sa schimbe in FIAT criptomonedele reprezentand pretul produsului.

FIAT reprezinta moneda unei tari pe care propriul guvern a declarat-o ca fiind mijloc legal de plata.

Tratamentul fiscal al veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala:

(Obligatiile fiscale declarative si de plata sunt cele ce le revin persoanelor fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala)

  • Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala platite de persoane juridice sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila:

Contribuabilii care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala datoreaza impozit pe venit, impozitul fiind final.

Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat sumele incasate in cursul anului, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura. Evaluarea veniturilor in natura se face la pretul pietei sau la pretul stabilit prin expertiza tehnica, la locul si la data primirii acestora.

Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala, inclusiv din crearea unor lucrari de arta monumentala, se determina de catre platitorii venitului, persoane juridice sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.

In cheltuielile forfetare se includ, printre altele: contributiile sociale datorate, comisioanele, sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de catre acestia din urma catre titularii de drepturi.

In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri , potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli de 40% asupra venitului brut.

Venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenta intre venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor catre titularii de drepturi, in urmatoarele situatii:

  1. a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;
  2. b) venituri din exercitarea dreptului de suita;
  3. c) venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.

Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, carora le revine obligatia calcularii si retinerii impozitului, sunt, dupa caz:

  1. a) utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, in situatia in care titularii de drepturi isi exercita drepturile de proprietate intelectuala in mod personal, iar relatia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala si utilizatorul respectiv este directa;
  2. b) organismele de gestiune colectiva sau alte entitati, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de catre titulari. In aceasta situatie se incadreaza si producatorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul carora se colecteaza si se repartizeaza drepturile respective.

In situatia in care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entitati asemanatoare, obligatia calcularii si retinerii impozitului revine organismului sau entitatii care efectueaza plata catre titularul de drepturi de proprietate intelectuala.

Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira in cursul anului fiscal impozitul datorat de contribuabili. Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net. Retinerea impozitului se efectueaza din veniturile platite, de catre platitorii de venituri la momentul platii veniturilor.

Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

Platitorii de venituri nu au obligatia calcularii, retinerii la sursa si platii impozitului din veniturile platite daca efectueaza plati catre asocierile fara personalitate juridica, precum si catre entitati cu personalitate juridica, care organizeaza si conduc contabilitate proprie, potrivit legii, pentru care plata impozitului pe venit se face de catre fiecare asociat, pentru venitul sau propriu.

Persoanele fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, pentru care venitul net se determina pe baza cotelor forfetare de cheltuieli si pentru care impozitul se retine la sursa nu au obligatii declarative.

Contribuabilii care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala pentru care venitul net se determina de catre platitorii venitului, persoane juridice sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, nu au obligatia de completare a Registrului de evidenta fiscala si de conducere a evidentei contabile.

  • Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala primite de la alti platitori decat cei mentionati anterior:

Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala, inclusiv din crearea unor lucrari de arta monumentala, primit de la alti platitori decat cei prevazuti la capitolul II. din ghid, se stabileste de contribuabili prin scaderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.

In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri , potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli de 40% asupra venitului brut.

Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii pot completa numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenta fiscala.

In cazul veniturilor obtinute de persoanele fizice care tranzactioneaza creatii NFT, altele decat autorul care face publica spre vanzare creatia sa, esenta tranzactiei, respectiv a activitatii desfasurate/prestate conduce la incadrarea veniturilor obtinute in categoriile de venit definite de legislatia fiscala in vigoare si la identificarea regulilor aplicabile pentru declararea acestora, precum si pentru calcularea impozitului pe venit si a contributiilor sociale datorate.

Desi, un NFT nu ofera dreptul de autor, acesta ofera in schimb dreptul de utilizare, precum postarea unui video sau a unei imagini online.

Baza legala:

  • anaf.ro;
  • https://ro.wikipedia.org/wiki/Jeton_nefungibil;
  • Legea 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe – republicare, cu modificari si completari ulterioare;
  • Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in MO nr.688 din 10.09.2015), cu modificarile si completarile ulterioare.