Archives

CASS pentru dividende ridicate in 2018

Conform art.170 alin. (2) lit. e) modificat, incadrarea in plafonul anual de cel putin 12 salarii minime brute pe tara, in vigoare la termenul de depunere a declaratiei prevazute la art. 120 se efectueaza prin cumularea veniturilor prevazute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h), iar in cazul veniturilor din dividende si din dobanzi se iau in calcul sumele incasate.

Prin urmare, acest lucru inseamna ca daca pana la termenul de depunere al declaratiei unice (15 iulie 2018) asociatul incaseaza dividende peste plafon, dividendele incasate se considera „estimate” si datoreaza CASS pentru anul 2018.

In conditiile in care asociatul incaseaza dividende sub plafon sau nu incaseaza dividende, nu are obligatia depunerii declaratiei unice pana la 15 iulie 2018.

Potrivit art.din 120^1 Codul fiscal, articol adaugat prin OUG 18/2018, nu au  obligatia estimarii venitului net anual pentru anul fiscal curent, in vederea stabilirii impozitului anual estimat, prin depunerea declaratiei unice contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se retine la sursa.

Prin urmare, persoanele fizice care obtin dividende in 2018 nu au obligatia sa estimeze aceste venituri in vederea calcularii impozitului, impozitul fiind retinut la sursa de platitorul de venit la data platii dividendelor.

Astfel, nu vor depune nici declaratia unica Capitolul I (capitolul I se refera la stabilirea impozitului, nu la stabilirea contributiilor) Date privind veniturile realizate in anul urmator conform art. 122 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, articol modificat prin OUG 18/2018.

Insa, pentru stabilirea contributiei de asigurari sociale de sanatate (CASS) se vor avea in vedere prevederile art. 170 si 174 din Codul fiscal, in forma modificata prin OUG 18/2018.

Potrivit art. 170 alin. (1) modificat, persoanele fizice care realizeaza veniturile prevazute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h), din una sau mai multe surse si/sau categorii de venituri, datoreaza contributia de asigurari sociale de sanatate, daca estimeaza pentru anul curent venituri a caror valoare cumulata este cel putin egala cu 12 salarii minime brute pe tara, in vigoare la termenul de depunere a declaratiei prevazute la art. 120.

Potrivit art. 170 alin. (2) lit. e) modificat, incadrarea in plafonul anual de cel putin 12 salarii minime brute pe tara, in vigoare la termenul de depunere a declaratiei prevazute la art. 120 se efectueaza prin cumularea veniturilor prevazute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h), iar in cazul veniturilor din dividende si din dobanzi se iau in calcul sumele incasate.

In concluzie, in conditiile in care pana la termenul de depunere al declaratiei unice (15 iulie 2018) asociatul incaseaza dividende peste plafon, dividendele incasate se considera „estimate” si datoreaza contributie de sanatate pentru anul 2018.

Conform art. 174 alin. (4) modificat, in vederea stabilirii contributiei datorate pentru anul 2018, termenul de depunere a declaratiei prevazute la art. 120 si 122 este pana la data de 15 iulie 2018 inclusiv.

In concluzie, pentru CASS, asociatul va depune declaratia unica completand Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza in Romania si contributiile sociale datorate,   Subsectiunea 2: Date privind contributia de asigurari sociale de sanatate estimata.

Daca dividendele sunt platite dupa data de 15 iulie, se aplica prevederile art. 174 alin. (10) modificat, respectiv persoanele fizice care incep in cursul anului fiscal sa desfasoare activitate si/sau sa realizeze venituri, din cele prevazute la art. 155 lit. b)-h), iar venitul net anual cumulat din una sau mai multe surse si/sau categorii de venituri, cu exceptia veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala, din arenda sau din asocieri cu persoane juridice, estimat a se realiza pentru anul curent este cel putin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe tara, recalculat corespunzator numarului de luni ramase pana la sfarsitul anului fiscal, sunt obligate sa depuna declaratia unica in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. Salariul minim brut pe tara garantat in plata este cel in vigoare la data depunerii declaratiei.

Astfel, in cazul in care asociatul incaseaza dividende dupa data de 15 iulie peste plafon, in termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului va depune declaratia unica completand  Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza in Romania si contributiile sociale datorate,   Subsectiunea 2: Date privind contributia de asigurari sociale de sanatate estimata.

Potrivit art. 174 alin. (20) din Codul fiscal, termenul de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate este pana la data de 15 martie inclusiv a anului urmator celui pentru care se datoreaza contributia.

 

Venituri din drepturi de autor 2018 – declaratia unica

In Monitorul Oficial nr.405 din 11 mai 2018 a fost publicat OpANAF nr.1155/2018 privind modificarea OPANAF 888/2018 pentru aprobarea modelului, continutului, modalitatii de depunere si de gestionare a formularului (212) „Declaratie unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice“ prin care a fost eliminat indicativul numeric “212” din denumirea declaratiei, fara ca ANAF sa ofere explicatii in acest sens.

Prevederi generale – declaratia unica:

Declaratia unica reuneste continutul a 7 formulare fiscale, respectiv:

  • Declaratia 200 – pentru veniturile realizate din Romania;
  • Declaratia 201 – pentru veniturile realizate din strainatate;
  • Declaratia 220 – venitul estimat/norma de venit
  • Declaratia 221 – norme de venit – agricultura;
  • Declaratia 600 – venitul baza pentru CAS;
  • Declaratia 604 – stabilire CASS pentru persoanele fara venit;
  • Declaratia 605 – stopare CASS pentru persoanele fara venit.

Principalele modificari pe care le presupune noul sistem fiscal in cazul persoanelor fizice care inregistreaza venituri sunt:

  • simplificarea obligatiilor declarative, prin depunerea unei singure declaratii;
  • stabilirea impozitului de catre contribuabil, prin autoimpunere (organul fiscal nu va mai emite decizii de impunere);
  • introducerea unui singur termen de plata – 15 martie a anului urmator celui in care sunt obtinute veniturile;
  • posibilitatea de a efectua plati pentru impozitul pe venit la venitul estimat pentru anul curent;
  • evaluarea pentru incadrarea ca platitor de CAS si CASS se face in functie de venitul estimat pentru anul curent si nu in functie de veniturile obtinute in anul precedent;
  • posibilitatea de rectificare a declaratiei pana la termenul de plata.

Incepand cu 16 mai 2018, orice persoana care realizeaza venituri din activitati economice sau alte categorii de venituri are posibilitatea sa le declare on-line prin intermediul formularului electronic inteligent al Declaratiei Unice disponibil in Spatiul Privat Virtual (SPV). Formularul calculeaza automat cuantumul impozitelor si contributiilor datorate de persoanele fizice la bugetul de stat.

In Monitorul Oficial nr.399 din 9 mai 2018 a fost publicat OMFP 1938/2018 pentru aprobarea Procedurii de acordare a asistentei realizate de organul fiscal local in colaborare cu organul fiscal central in vederea completarii si/sau depunerii, precum si transmiterii declaratiei unice privind impunerea veniturilor persoanelor fizice.

Asistenta fiscala va fi acordata in perioada 15 ianuarie – 15 martie a fiecarui an, exceptie fiind anul 2018 pentru care perioada de asistenta este intre 15 mai si 15 iulie 2018.

Organul fiscal local in colaborare cu organul fiscal central acorda asistenta in vederea completarii si/sau depunerii, precum si transmiterii Declaratiei unice contribuabililor care au domiciliul fiscal in localitatea in care isi are sediul organul fiscal local si nu exista o unitate teritoriala a ANAF.

Practic, persoanele fizice pot primi ajutor, in localitatile unde nu exista unitati proprii ANAF, de la persoane special instruite din cadrul primariilor.

Declaratia unica si drepturile de autor:

Declaratia unica este folosita acum de persoanele care obtin venituri din proprietate intelectuala la plata impozitelor, atunci cand nu le sunt retinute la sursa si, eventual, contributiile sociale la pensii (CAS) si sanatate (CASS), atunci cand se depaseste plafonul legal si nu au desemnat deja platitorul sa achite contributiile pentru ei.

Conform ultimelor modificari, sunt clarificate si situatiile celor care obtin astfel de venituri ca mostenitori ori de la platitori care nu sunt persoane juridice.

Astfel, potrivit Codului Fiscal, impozitul pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuala este de 10%.

Cu exceptia celor care sunt scutiti prin lege de plata acestuia, toti cei care obtin astfel de venituri il datoreaza (cu mentiunea ca cei care obtin astfel de venituri cu retinere la sursa nu trebuie sa faca niciun demers pentru plata lui, pentru ca de asta se ocupa platitorul de venit).

 Cei scutiti de la plata impozitului sunt persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, potrivit reglementarilor legale actuale.

Totusi, impozitul nu se calculeaza prin aplicarea cotei la valoarea bruta a veniturilor, ci la veniturile nete.

Astfel, legislatia stabileste pentru cei cu retinere la sursa ca impozitul se aplica venitului net reprezentand venitul brut minus o cota de 40% din acesta (cheltuieli forfetare) – dar asta nu presupune completarea declaratiei unice, pentru ca de retinere si plata se ocupa platitorul de venit.

In Codul fiscal se reglementeaza, ca urmare a modificarilor aduse de OUG nr.18/2018, si situatia in care platitorul de venituri din proprietate intelectuala nu este o persoana juridica si nici nu e obligat legal sa tina o evidenta contabila.

“Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala (…) se stabileste de contribuabili prin scaderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut”, scrie in Codul Fiscal acum cu privire la aceste cazuri, unde se precizeaza apoi ca impozitul si contributiile vor fi platite direct de catre contribuabil, ca si cum le-ar fi obtinut in mod independent, in sistem real.

Prin urmare acesta trebuie sa depuna declaratia unica pentru plata impozitului.

Este util de precizat faptul ca pentru cei se organizeaza cu veniturile in sistem real, lucrurile nu s-au schimbat, cota de 10% fiind aplicata asupra venitului net obtinut prin scaderea din venitul brut a cheltuielilor efective, facute in desfasurarea activitatii. Si acestia trebuie sa depuna declaratia unica pentru estimarea veniturilor si plata impozitului.

Important! Pentru mostenitorii care exploateaza drepturi de proprietate intelectuala, Codul fiscal prevede ca venitul net la care se aplica cota de impozitare de 10% este calculat prin scaderea din brut a sumelor care ajung la organismele de gestiune colectiva sau la alte entitati de acest fel (deci cota de cheltuieli forfetare de 40% nu are loc in aceasta discutie).

Contributiile sociale:

Contributiile la pensii si sanatate se datoreaza de catre cei care obtin, in total, in 2018 venituri din drepturi de autor (si, eventual, alte tipuri de venituri independente) de cel putin 12 salarii minime brute (22.800 de lei).

Cota de CAS este de 25%, iar cea de CASS este de 10%. Sunt scutiti de la plata CAS-ului cei care sunt asigurati in sisteme proprii de sanatate (cum sunt avocatii, de pilda), precum si pensionarii si salariatii.

De asemenea, sunt scutiti de la plata CASS-ului cei care sunt pensionari ori salariati.

In cazul CASS, cei care constata ca trebuie sa-l plateasca ar trebui sa stie ca baza la care se aplica aceasta contributie este fixa – 22.800 de lei.

In schimb, la CAS lucrurile nu stau asa. Astfel, contribuabilul care datoreaza CAS pentru aceste venituri si trebuie sa depuna declaratia unica va aplica acea cota de 25% la venitul ales de el, care nu va putea fi mai mic decat nivelul a 12 salarii minime brute (22.800 de lei).

Prin urmare, se va putea alege o baza mai mare chiar decat 22.800 de lei.

Reamintim ca si in ipoteza in care nu exista obligatia de a plati CAS si CASS la aceste venituri prin declaratia unica, contribuabilul are posibilitatea sa plateasca voluntar aceste contributii, tot prin intermediul declaratiei unice.

Baza legala:

  • Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in Monitorul Oficial nr.688 din data de 10 septembrie 2015), modificat prin OUG 25/2017;
  • Codul de Procedura Fiscala (aprobat prin Legea nr.207/2015, publicata in Monitorul Oficial nr.547 din 23 iulie 2015), cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal;
  • OpANAF nr.1155/2018 privind modificarea OPANAF 888/2018 pentru aprobarea modelului, continutului, modalitatii de depunere si de gestionare a formularului (212) „Declaratie unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice“;
  • OMFP 1938/2018 pentru aprobarea Procedurii de acordare a asistentei realizate de organul fiscal local in colaborare cu organul fiscal central in vederea completarii si/sau depunerii, precum si transmiterii declaratiei unice privind impunerea veniturilor persoanelor fizice.

Precizari legate de activitatea de audit intern

Conform Legii 162/2017 privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate si de modificare a unor acte normative (cu modificarile si completarile ulterioare), entitatile ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului statutar sunt obligate sa organizeze si sa asigure exercitarea activitatii de audit intern potrivit cadrului legal.

Potrivit prevederilor art. 160, alin. (2) din Legea societatilor nr. 31/1990 entitatile ale caror situatii financiare sunt auditate, potrivit legii sau hotararii actionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din CAFR.

Potrivit prevederilor art. 34 din Legea 82/1991, situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice de interes public sunt supuse auditului financiar, care se efectueaza de catre auditori financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, in conditiile legii.

Este important de precizat faptul ca aceste prevederi vizeaza:

  • subunitatile fara personalitate juridica din Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate, cu exceptia subunitatilor deschise de societati rezidente in state apartinand Spatiului Economic European, precum si societatilor-mama care au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale consolidate, potrivit reglementarilor contabile aplicabile;
  •  situatiile financiare anuale intocmite de entitatile care au aceasta obligatie conform legislatiei specifice acestora;
  •  situatiile financiare anuale intocmite in vederea efectuarii operatiunilor de fuziune, divizare sau lichidare, daca persoanele respective au obligatia auditarii situatiilor financiare anuale.

Conform pct.563 alin.(1) din Reglementarile contabile, situatiile financiare anuale ale entitatilor mijlocii si mari, precum si ale societatilor/companiilor nationale, societatilor cu capital integral sau majoritar de stat si regiilor autonome sunt auditate de unul sau mai multi auditori statutari sau firme de audit.

La alin (2) se mentioneaza ca sunt supuse, de asemenea, auditului, entitatile care, la data bilantului, depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele 3 criterii:

a) totalul activelor: 16.000.000 lei;

b) cifra de afaceri neta: 32.000.000 lei;

c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.

Obligatia de auditare pentru entitatile prevazute la prezentul alineat se aplica atunci cand acestea depasesc limitele respective in doua exercitii financiare consecutive.

De asemenea, entitatile respective sunt scutite de la obligatia de auditare a situatiilor financiare anuale daca limitele a doua dintre cele trei criterii mentionate nu sunt depasite in doua exercitii financiare consecutive.

Activitatea de audit intern:

In Romania, auditul intern se practica in conformitate cu Normele elaborate de Camera Auditorilor Financiari (CAFR).

Conform art.23 din OUG nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar – republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele responsabile pentru organizarea activitatii de audit intern, coordonarea lucrarilor/angajamentelor si imputernicite pentru semnarea rapoartelor de audit intern trebuie sa aiba calitatea de auditor financiar.

Conform dispozitiilor din Normele de audit intern elaborate de CAFR , auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei entitati o asigurare in ceea ce priveste gradul de control asupra operatiunilor, o indruma pentru a-i imbunatati operatiunile, si contribuie la adaugarea unui plus de valoare.

Auditul intern ajuta aceasta organizatie sa isi atinga obiectivele evaluand, printr-o abordare sistematica si metodica, procesele sale de management al riscurilor, de control, si de guvernare a organizatiei, si facand propuneri pentru a le consolida eficacitatea.

Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor unei organizatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acesteia.

Acesta poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de persoane din exteriorul acesteia.

Auditul intern are scopul:

  • de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile, programele si managementul acestuia, conform prevederilor legale;
  • de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea entitatii economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii eficientei activitatii organizatiei;
  • de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate conducerii entitatii economice, pentru cunoasterea realitatilor din organizatia respectiva;
  • de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale organizatiei si de a identifica metodele de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.

Este important de precizat faptul ca, desi Legea nr.162/2017 prevede obligativitatea  organizarii  si asigurarii exercitarii  activitatii de audit intern,  Legea societatilor nr. 31/1990,  legea contabilitatii  82/1991 si nici OUG 75/1999,  nu prevad sanctiuni pentru organizarea acestui tip de activitate.

In schimb, in Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, sunt prevazute sanctiuni pentru entitatile publice.

Aparate de marcat electronice fiscale

La art. 1 alin. (1) din OUG nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se prevede ca, operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

Insa, in masura in care aceste vanzari au loc cu caracter ocazional, ele nu intra sub incidenta OUG 28/1999, conform art. 4 din Normele metodologice de aplicare aprobate prin HG 479/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Conform normelor, prin livrari de bunuri cu amanuntul si prestari de servicii direct catre populatie se intelege acele activitati desfasurate cu caracter permanent sau sezonier. Nu intra in aceasta categorie livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate ocazional, direct catre populatie, de catre operatorii economici, altii decat comerciantii cu amanuntul.

Prin comert ocazional se intelege actele de comert cu caracter intamplator, efectuate pe durata limitata de timp cu ocazia unor targuri, saloane, sarbatori cu caracter laic, expozitii cu vanzare, precum si livrarile de bunuri catre proprii angajati pentru uzul propriu.

Prin urmare, operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie, au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le predea clientilor. La solicitarea clientilor, acestia vor elibera acestora si factura fiscala.

Conform art. 2 din OUG 28/1999, se excepteaza de la prevederile art. 1 alin. (1) incasarile efectuate din urmatoarele activitati:

  • comertul ocazional cu produse agricole din productie proprie efectuat de catre producatorii agricoli individuali, autorizati in conditiile legii, in piete, oboare sau in alte locuri publice autorizate;
  • vanzarea de ziare si reviste prin distribuitori specializati;
  • transportul public de calatori in interiorul unei localitati pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii, precum si cu metroul;
  • activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc si altele similare;
  • activitatile de asigurari si ale caselor de pensii, precum si activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activitatile de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decat operatiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta institutiilor de credit, apartinand acestor institutii;
  • activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale;
  • vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult;
  • comertul cu amanuntul prin comis-voiajori, precum si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;
  • serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
  • vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism, definite potrivit legii;
  • incasarea la domiciliul clientului a contravalorii energiei electrice si termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobila, de posta si curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet.

Sponsorizari efectuate de microintreprinderi

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat o informare privind efectuarea de sponsorizari de catre microintreprinderi pentru sustinerea entitatilor nonprofit, precizand limita valorii pana la care aceste sume se pot scadea din impozitul pe venitul microintreprinderilor.

Microintreprinderile care efectueaza sponsorizari, potrivit Legii nr.32/1994, pentru sustinerea entitatilor nonprofit si a unitatilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditati cu cel putin un serviciu social licentiat, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microintreprinderilor pana la nivelul valorii reprezentand 20% din impozitul datorat pentru trimestrul in care au inregistrat cheltuielile respective.

Lista furnizorilor de servicii sociale acreditati si a serviciilor sociale licentiate in baza Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calitatii in domeniul serviciilor sociale, cu modificarile ulterioare, se regasesc in Registrul electronic unic al serviciilor sociale:

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/4848

Acestea se refera la servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoanele cu dizabilitati, la servicii de adapost de noapte, de acordare a hranei, servicii de recuperare in regim de zi pentru copii fara parinti si/sau cu dizabilitati, cantine municipale etc.

In aceste conditii, microintreprinderile care efectueaza sponsorizari, potrivit prevederilor Legii nr.32/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru sustinerea activitatilor anterior mentionate, pot diminua impozitul datorat pentru trimestrul respectiv.

Sumele care depasesc aceasta limita se reporteaza in trimestrele urmatoare, pe o perioada de 28 de trimestre consecutive (7 ani).

Scaderea se efectueaza in ordinea inregistrarii acestora, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe veniturile microintreprinderilor.

De retinut este faptul ca microintreprinderile care efectueaza sponsorizari trebuie sa depuna formularul 107 „Declaratie informativa privind beneficiarii sponsorizarilor/ mecenatului/ burselor private”.

Persoane juridice, care efectueaza sponsorizari/mecenat sau acorda burse private si scad aceste sume din impozitul pe venit, vor completa declaratia informativa cu beneficiarii acestor sume pentru monitorizarea si controlul cheltuirii fondurilor primite in scopul pentru care acestia s-au infiintat sau in scopul pentru care au fost alocate, dupa caz.

Termene de depunere a Declaratiei informative – formular 107:

  1. pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator;
  2. pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare ultimului trimestru pentru care se datoreaza impozit pe veniturile microintreprinderilor, in situatiile in care:
  • s-a optat pentru trecerea ca platitor de impozit pe profit ca urmare a subscrierii unui capital social de cel putin 45.000 lei,
  • s-a iesit din sistem in cursul anului ca urmare a realizarii de venituri mai mari de 1.000.000 euro;
  1. pana la data depunerii situatiilor financiare in cazul persoanelor juridice care se dizolva cu lichidare, potrivit legii, in cursul aceluiasi an in care a inceput lichidarea;
  2. pana la inchiderea perioadei impozabile, in cazul persoanelor juridice care, in cursul anului fiscal, se dizolva fara lichidare.

In formularul 100 microintreprinderile care efectueaza sponsorizari completeaza datele astfel:

  • la rd.1 “Suma datorata” inscriu impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat inainte de scaderea sumelor reprezentand sponsorizari;
  • la rd. 2 “Suma deductibila” inscriu suma reprezentand sponsorizari pentru sustinerea entitatilor nonprofit si a unitatilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditati pana la nivelul valorii reprezentand 20% din impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat.

Sponsorizari efectuate de PJ platitoare de impozit pe profit:

Referitor la persoanele juridice platitoare de impozit pe profit care efectueaza cheltuieli cu sponsorizarea in baza prevederilor Legii nr. 32/1994, cu modificarile ulterioare, mentionam ca sumele inregistrate in evidenta contabila proprie sunt nedeductibile cand se determina impozitul pe profit, conform prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile ulterioare.

Sumele privind sponsorizarea se scad din impozitul pe profit datorat pentru trimestrul/anul  pentru care acesta se declara, daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

  • sunt in limita a 0,5% din cifra de afaceri;
  • nu reprezinta mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

In formularul 101 privind impozitul pe profit anual, intocmit pentru exercitiul fiscal 2018, suma privind sponsorizarea inregistrata in contul de cheltuieli se trece la rd. 2 si rd. 27, iar la rd. 44 se inscrie valoarea care se incadreaza in limitele de mai sus.

La rd. 44.1 din declaratia 101 (aprobata cu modificari prin OpANAF nr.4160/2017) se inscrie suma cu sponsorizarea efectuata in perioada pentru care se calculeaza impozitul pe profit, in limita prevazuta de Codul fiscal.

Daca in anul 2018 se inregistreaza profit fiscal se deduc mai intai sumele din anul 2017 (poz. 44.2) si apoi pe cele din an, daca este cazul.

Recuperarea sumelor se efectueaza in ordinea inregistrarii lor, la fiecare termen de plata  a impozitului pe profit, daca sunt indeplinite conditiile de la art. 25, alin. (4), lit. i) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile ulterioare.

Este important de mentionat faptul ca si societatile care au statut fiscal de platitoare de impozit pe profit trebuie sa depuna formularul 107, in aceleasi conditii.

Operatiunea de sponsorizare trebuie sa aiba la baza un contract incheiat in forma scrisa in care sa fie specificat obiectul, valoarea si durata sponsorizarii, precum si drepturile si obligatiile partilor.

Din anul 2018 simbolul contului privind sponsorizarea este 6584 “Cheltuieli cu sumele sau bunurile acordate ca sponsorizare”.

Dividende trimestriale

Repartizarea profitului intre actionarii sau asociatii unei firme poate fi facuta si trimestrial, in timpul exercitiului financiar, in limita profitului contabil net realizat trimestrial, potrivit unui act normativ recent publicat in Monitorul Oficial.

Masura referitoare la impartirea dividendelor este inclusa in Legea nr.163/2018, ce a modificat atat Legea contabilitatii nr. 82/1991, cat si Legea societatilor nr. 31/1990.

Documentul a aparut in Monitorul Oficial nr.595 din data de 12 iulie 2018 si se aplica incepand din data de 15 iulie 2018.

Mai exact, repartizarea profitului catre actionari sau asociati se poate face si trimestrial, in timpul exercitiului financiar, in limita profitului contabil net realizat in fiecare trimestru.

Pana recent, repartizarea profitului se facea abia dupa aprobarea situatiilor financiare anuale.

Dividende trimestriale – necesitatea prevederii:

Desi, conform Legii Societatilor, o societate poate distribui dividende la finalul unui an financiar, in practica, dividendele se platesc mult mai tarziu.

Motivul este ca plata se poate efectua doar dupa aprobarea situatiilor financiare care intervine in cel mult 150 de zile de la inchiderea anului financiar (respectiv 120 de zile pentru anumite societati).

Avand in vedere acest lucru, actionarii si asociatii societatilor comerciale trebuiau sa astepte cel putin un an si jumatate pentru a face noi investitii sau chiar pentru a-si asigura traiul de zi cu zi, in cazul in care nu aveau venituri din alte surse.

Dividende interimare: acoperirea pierderilor din anii precedenti

In conditiile in care o companie are profit intr-un trimestru si vrea sa distribuie dividende interimare, aceasta este obligata sa acopere mai intai eventualele pierderi din anii precedenti de activitate, conform Legii nr.163.  In caz contrar, dividendele interimare nu pot fi impartite.

Posibilitatea companiilor de a imparti trimestrial dividende este realizabila cu al treilea trimestru al anului 2018.

„Repartizarea trimestriala a profitului catre actionari sau asociati se poate efectua optional, in cursul exercitiului financiar, in limita profitului contabil net realizat trimestrial, plus eventualele profituri reportate si sume retrase din rezerve disponibile in acest scop, din care se scad orice pierderi reportate si sume depuse in rezerve in conformitate cu cerintele legale sau statutare, respectiv pe baza situatiilor financiare interimare aprobate de adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, dupa caz”, potrivit Legii nr.163/2018.

Pentru a putea imparti trimestrial dividende, firmele sunt obligate sa intocmeasca situatii financiare interimare.

Ulterior, in baza bilanturilor interimare, plata dividendelor este posibila la o data stabilita de adunarea generala a asociatilor.

Momentan, nu avem niciun fel de reglementare secundara referitoare la bilanturile interimare, insa este de asteptat ca Ministerul Finantelor Publice sa emita un ordin in acest sens in perioada urmatoare.

Pentru ca aceasta schimbare (impartirea trimestriala a dividendelor) sa poata fi pusa in practica fara probleme, este de asteptat ca autoritatile sa emita si formularele necesare pentru distribuirea trimestriala a dividendelor.

Prin urmare, Ministerul de Finante ar trebui sa emita un ordin cu privire la modelul situatiilor financiare interimare si principalele aspecte legate de intocmirea si depunerea acestora.

Distribuirea si plata:

Potrivit Legii societatilor, dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, optional trimestrial pe baza situatiilor financiare interimare si anual, dupa regularizarea efectuata prin situatiile financiare anuale, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Acestea se pot plati in mod optional trimestrial in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, prin legile speciale, regularizarea diferentelor rezultate din distribuirea dividendelor in timpul anului urmand sa se faca prin situatiile financiare anuale.

Plata diferentelor rezultate din regularizare se face in termen de 60 de zile de la data aprobarii situatiilor financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat.

In caz contrar, societatea datoreaza, dupa acest termen, dobanda penalizatoare calculata conform art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, aprobata prin Legea nr. 43/2012, cu completarile ulterioare, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatiile financiare aferente exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare.

Split TVA. Prevederi aplicabile din 2018

Ordonanta SPLIT TVA, publicata in Monitorul Oficial nr.1036 din 28 decembrie 2017, documentul stabileste ca mecanismul platii defalcate a TVA este obligatoriu doar pentru firmele in insolventa si cele care inregistreaza datorii la plata TVA, peste un anumit plafon (la finele anului 2017 si apoi incepand din ianuarie 2018).

In acelasi timp, plata TVA intr-un alt cont decat cel special va putea fi corectata intr-un termen de 30 de zile de la data platii eronate, in loc de sapte zile, in timp ce executarea silita a contului dedicat TVA se va putea face doar pentru plata TVA datorata bugetului de stat.

Astfel, in forma sa finala, aplicabila de la 1 ianuarie 2018, OG nr.23 prevede ca sistemul Split TVA trebuie aplicat doar de firmele publice si private aflate in insolventa sau care au datorii la plata TVA, celelalte companii urmand sa poata aplica sistemul optional.

Ordonanta split TVA stabileste ca obligatia utilizarii mecanismului revine firmelor care:

  • la finele anului 2017 aveau datorii la plata TVA mai mari de 15.000 de lei (firme mari), 10.000 de lei (firme medii), 5.000 de lei (firme mici si persoane fizice), daca acestea nu sunt achitate in ianuarie 2018;
  • incepand de la 1 ianuarie 2018 au datorii la plata TVA mai vechi de 60 de zile de la scadenta mai mari de 15.000, 10.000, respectiv 5.000 de lei;
  • se afla sub incidenta legislatiei insolventei.

Astfel, operatorii economici ce au inregistrat datorii mai mari decat plafoanele amintite la 31 decembrie 2017 si nu vor achita TVA scadenta pana la 31 ianuarie 2018 vor aplica sistemul split TVA incepand cu 1 martie 2018.

Referitor la firmele aflate sub incidenta legislatiei insolventei la final de 2017, acestea vor intra in sfera de aplicare a mecanismului platii defalcate a TVA tot de la 1 martie 2018.

Firmele  neinregistrate in scop de TVA:

Este important de precizat faptul ca, potrivit Legii nr.275/2017, firmele neinregistrate in scopuri de TVA nu vor aplica sistemul platii defalcate a TVA, nici macar atunci cand achizitioneaza bunuri si servicii de la persoane ce aplica mecanismul.

Astfel, societatile neplatitoare de TVA si persoanele ce desfasoara activitati independente, cazul persoanelor fizice autorizate, nu vor fi nevoite sa faca doua plati atunci cand vor efectua achizitii de la societati ce aplica sistemul platii defalcate a TVA.

Prin urmare, obligatia de a plati contravaloarea TVA aferenta achizitiilor de bunuri si servicii intr-un cont special de TVA al furnizorului sau prestatorului care aplica mecanismul platii defalcate a TVA va reveni numai companiilor inregistrate in scopuri de TVA.

In acelasi timp, au fost clarificate si cateva dintre situatiile in care sistemul platii defalcate a TVA nu se va aplica.

Astfel, compensarile si platile in natura nu vor face obiectul Split TVA, prevedere valabila si pentru finantarile prin contract de factoring.

Iesirea din Sistemul Split TVA:

Legea nr. 275/2017 pentru aprobarea Ordonantei split TVA stabileste si conditiile in care firmele se vor putea retrage din mecanismul platii defalcate a TVA.

Firmele care vor alege sa aplice optional sistemul vor putea renunta la aplicarea mecanismului la finalul anului fiscal, dar nu mai devreme de un an de la momentul in care au fost inscrise in Registrul persoanelor ce aplica plata defalcata a TVA.

Practic, odata ce o societate a ales sa experimenteze sistemul, o va face pentru cel putin un an. Ulterior, in maximum cinci zile de la depunerea unei notificari in acest sens, va fi radiat din registrul amintit si nu il va mai aplica.

In cazul firmelor ce vor inregistra datorii la plata TVA la finalul anului in curs si startul anului urmator, documentul citat stabileste posibilitatea iesirii din sistem la cel putin sase luni de la data in care contribuabilul nu se mai afla in vreuna dintre situatiile enumerate anterior.

Si in acest caz, radierea se va face in acelasi termen, de cinci zile de la data depunerii notificarii.

In ceea ce priveste companiile insolvente, acestea vor putea renunta la aplicarea sistemului Split TVA dupa ce vor iesi de sub incidenta legislatiei privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.

Sumele incasate in alt cont decat cel de TVA:

Conform Legii nr.275/2017, firmele ce vor aplica sistemul Split TVA vor avea la dispozitie 30 de zile lucratoare, in loc de sapte, de la incasarea contravalorii livrarilor de bunuri/prestarilor de servicii, timp sa depuna TVA aferenta sumelor incasate in contul propriu de TVA, cont deschis la Trezorerie si/sau la banca.

Mai exact, vorbim despre:

  • TVA aferenta incasarilor prin utilizarea cardurilor de credit/debit;
  • TVA care nu a fost platita in contul dedicat TVA de catre beneficiarii care nu aplica sistemul;
  • TVA aferenta instrumentelor de plata emise anterior datei de la care furnizorul/prestatorul aplica plata defalcata a TVA si incasate dupa aceasta data.

Referitor la persoanele impozabile care vor opta pentru aplicarea mecanismului privind plata defalcata a TVA dupa 1 ianuarie 2018, acestea vor beneficia de o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microintreprinderilor pentru intreaga perioada in care vor aplica sistemul.

In plus, de aceeasi facilitate vor beneficia, din 2018, si persoanele care au optat pentru aplicarea mecanismului platilor defalcate a TVA pana la finalul lui 2017.

Executarea contului de TVA se va putea face numai pentru plata TVA datorate bugetului de stat, precum si in baza unor titluri executorii, pentru TVA aferenta unor achizitii de bunuri si/sau servicii.

Astfel, contul de TVA nu va fi executat silit si pentru plata altor obligatii fiscale, asa cum stabilise initial Guvernul, in conditiile in care pentru plata acestor obligatii pot fi executate silit si alte conturi ale contribuabilului.

 

Venituri din proprietate intelectuala

Hotararea Guvernului nr. 354 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1/2016, a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 442 din data de 25 mai 2018.
Astfel, in urma modificarilor la Codul fiscal prin OUG nr.18/2018, au fost modificate si precizarile din Normele metodologice, prin intermediului documentului mentionat anterior.

In primul rand, este important de precizat faptul ca Normele definesc ce anume se incadreaza in drepturi de proprietate intelectuala:

• venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, know-how, marci inregistrate, francize si altele asemenea, recunoscute si protejate prin inscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor;
• drepturile care fac obiectul unor contracte de cesiune, inchiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza si altele asemenea;
• drepturi transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acorda, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa si altele asemenea;
• veniturile din cesiuni pentru care reglementarile in materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor in lipsa unei prevederi contrare in contract.
Veniturile cu retinere la sursa – impozitare:

Conform art.70, alin.(2), modificat prin OUG nr.18/2018, veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor, inclusiv din crearea unor lucrari de arta monumentala, brevete de inventie, desene si modele, marci si indicatii geografice, topografii pentru produse semiconductoare si altele asemenea.
Precizari in Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal:

Platitorii veniturilor au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira in cursul anului fiscal impozitul datorat de contribuabili. Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net. Retinerea impozitului se efectueaza din veniturile platite.

Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, carora le revine obligatia calcularii si retinerii impozitului, sunt, dupa caz:

• utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, in situatia in care titularii de drepturi isi exercita drepturile de proprietate intelectuala in mod personal, iar relatia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala si utilizatorul respectiv este directa;
• organismele de gestiune colectiva sau alte entitati, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de catre titulari. In aceasta situatie se incadreaza si producatorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul carora se colecteaza si se repartizeaza drepturile respective.

Conform art. 72 alin.(2) din Codul fiscal, venitul net din drepturile de proprietate intelectuala, inclusiv din crearea unor lucrari de arta monumentala, se determina de catre platitorii venitului, persoane juridice sau alte entitati care au obligatia de a conduce evidenta contabila, prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.
Precizari in Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal:

Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat sumele incasate in cursul anului, cat si echivalentul in lei al veniturilor in natura. Evaluarea veniturilor in natura se face la pretul pietei sau la pretul stabilit prin expertiza tehnica, la locul si la data primirii acestora.

Venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina de catre platitorii de venituri prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut.
In cheltuielile forfetare se includ, printre altele: contributiile sociale datorate, comisioanele, sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de catre acestia din urma catre titularii de drepturi.

Venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenta intre venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor catre titularii de drepturi, in urmatoarele situatii:

• venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;
• venituri din exercitarea dreptului de suita;
• venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.

Important! In conditiile in care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entitati asemanatoare, obligatia calcularii si retinerii impozitului revine organismului sau entitatii care efectueaza plata catre titularul de drepturi de proprietate intelectuala.

Distribuirea cotei de 2% sau 3,5%:

Contribuabilii pot opta ca platitorii de venituri sa distribuie cota de 2% sau de 3,5%, dupa caz, din impozitul pe venit datorat pentru sustinerea:

a) entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, a unitatilor de cult; sau
b) acordarea de burse private; sau
c) entitatilor nonprofit si a unitatilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditati cu cel putin un serviciu social licentiat, in conditiile legii.

Optiunea se exercita, in scris, pentru sustinerea entitatilor nonprofit sau acordarea de burse private, astfel:
a) la organul fiscal competent, prin depunerea unei cereri pana la termenul legal de depunere a declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv pana la data de 15 martie inclusiv a anului urmator celui de realizare a veniturilor;
b) la platitorul de venit, in urma solicitarii beneficiarului de venit, exercitata in scris.

Pentru acordarea de burse private:
 distribuirea cotei de 2% sau 3,5% din impozitul datorat se efectueaza de catre platitorul de venit pana la termenul de plata a impozitului, incepand cu luna exercitarii optiunii;
 in situatia in care optiunea se exercita prin depunerea unei cereri la organul fiscal, contribuabilii vor prezenta organului fiscal competent contractul privind bursa privata, in copie cu mentiunea «conform cu originalul», precum si documentele de plata pentru aceste burse.

Contribuabilii care opteaza pentru distribuirea cotei de 2% sau de 3,5% din impozitul datorat pentru sustinerea entitatilor nonprofit sau unitatilor de cult la platitorii de venituri nu mai pot exercita aceeasi optiune si la organul fiscal competent, pentru aceeasi sursa de venit.

Venituri in strainatate realizate in 2017 – D212

Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice (Formularul 212), reglementata prin OpANAF nr. 888/2018 include si o sectiune cu date privind veniturile realizate din strainatate in anul 2017.

Este util de reamintit faptul ca D212 se completeaza pe surse si categorii de venit, de catre contribuabil sau de catre imputernicitul/curatorul fiscal al acestuia, desemnat potrivit dispozitiilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, inscriind corect, complet si cu buna-credinta informatiile prevazute de formular, corespunzatoare situatiei fiscale a contribuabilului. 

Venituri din strainatate supuse impozitarii in Romania:

Sectiunea adusa in discutie se completeaza de catre persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania si de catre persoanele fizice care indeplinesc conditia mentionata la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal care realizeaza venituri din strainatate, supuse impozitarii in Romania, cum ar fi:

  • venituri din profesii liberale;
  • venituri din activitati de productie, comert, prestari servicii;
  • venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala;
  • venituri din cedarea folosintei bunurilor;
  • venituri din activitati agricole, piscicultura, silvicultura;
  • venituri sub forma de dividende;
  • venituri sub forma de dobanzi;
  • venituri din premii, venituri din jocuri de noroc;
  • castiguri din transferul titlurilor de valoare si orice alte operatiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si din transferul aurului financiar;
  • alte venituri din investitii;
  • venituri din pensii;
  • remuneratii/indemnizatii ale membrilor consiliului de administratie/administratori/cenzori si alte venituri similare, precum si alte venituri supuse impunerii potrivit titlului IV din Codul fiscal.

Sectiunea se completeaza si de catre persoanele fizice care au realizat venituri din pensii din strainatate, in vederea stabilirii contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru luna ianuarie 2017, datorata in Romania.

Sectiunea se completeaza de catre persoanele fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, si persoanele fizice care indeplinesc conditia mentionata la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal care desfasoara activitate salariala in strainatate intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si sunt platite pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania ori de un sediu permanent in Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania), in urmatoarele situatii, dupa caz:

  • in cazul in care persoana fizica a fost prezenta in strainatate pentru o perioada mai mare decat perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul in care s-a desfasurat activitatea;
  • in cazul in care detasarea in strainatate a persoanei fizice a incetat inainte de perioada prevazuta in conventia de evitare a dublei impuneri, iar angajatorul nu mai poate efectua retinerea diferentelor de impozit, intrucat intre parti (angajat-angajator) nu mai exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii.

 Documente necesare – regularizare impozit pe venit:

 In vederea regularizarii de catre organul fiscal a impozitului pe salarii datorat in Romania pentru activitatea desfasurata in strainatate, persoanele fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, si persoanele fizice care indeplinesc conditia mentionata la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal depun declaratia la organul fiscal competent, insotita de urmatoarele documente justificative:

  • documentul intocmit de angajatorul rezident in Romania ori de catre un sediu permanent in Romania care efectueaza plati de natura salariala, din care sa rezulte venitul baza de calcul al impozitului si impozitul retinut in Romania pentru salariul platit in strainatate;
  • contractul de detasare;
  • documente justificative privind incetarea raportului de munca, dupa caz;
  • certificatul de atestare a impozitului platit in strainatate de contribuabil, eliberat de autoritatea competenta a statului strain, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat si impozitul platit in celalalt stat, eliberat de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul, precum si orice alte documente care pot sta la baza determinarii sumei impozitului platit in strainatate, pentru situatia in care dreptul de impunere a revenit statului strain.

Veniturile din activitati dependente desfasurate in strainatate si platite de un angajator nerezident nu sunt impozabile in Romania, potrivit prevederilor Codului fiscal, nu se declara si nu fac obiectul creditului fiscal extern.

Completarea sectiunii “Date privind veniturile realizate din strainatate in anul 2017”:

Se completeaza cate o sectiune pentru fiecare tara – sursa a veniturilor si pentru fiecare categorie de venit realizat. Veniturile realizate din strainatate se supun impozitarii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupa regulile proprii fiecarei categorii de venit, in functie de natura acestuia, potrivit Codului fiscal.

 Litera A. “Date privind activitatea desfasurata”:

 

Randul 1. Statul in care s-a realizat venitul – se completeaza denumirea tarii in care contribuabilul a realizat venitul declarat.

Randul 2 Categoria de venit – se bifeaza casuta corespunzatoare categoriei de venit realizat.

  1. Persoanele fizice care, in anul de raportare, au realizat venituri din strainatate, supuse impunerii in Romania, din transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii evidentiaza distinct, in declaratie, tranzactiile incheiate in perioada 1.01-31.01.2017, respectiv tranzactiile incheiate incepand cu data de 1.02.2017. Pentru tranzactiile incheiate in perioada 1.01-31.01.2017, persoanele fizice mentioneaza si perioada de detinere a proprietatii imobiliare care a fost instrainata, bifand, dupa caz, casuta “dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv” sau casuta “dobandite intr-un termen mai mare de 3 ani” de la “Date privind activitatea desfasurata”, pct. 2 “Categoria de venit” din formular;
  2. Pentru transmiterea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlu de mostenire, declaratia se depune de contribuabilii mostenitori in situatia in care succesiunea nu este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii, bifand, in acest caz, casuta “Cu titlu de mostenire”;
  3. Rubrica “Remuneratii/Indemnizatii ale membrilor consiliului de administratie/administratori/cenzori si alte venituri similare” – se bifeaza in cazul in care persoanele fizice obtin venituri din strainatate care au aceeasi natura ca veniturile (in bani sau in natura) asimilate salariilor, prevazute la art. 76 alin. (2) din Codul fiscal, dar care nu sunt obtinute din desfasurarea unei activitati dependente;
  4. Sunt considerate astfel de venituri obtinute din strainatate cele care sunt similare celor obtinute din Romania, ca:

 

  • sume primite de membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere sau ai comisiei de cenzori;
  • remuneratii primite de directori in baza unui contract de mandat;
  • indemnizatia administratorilor, inclusiv indemnizatia asociatului unic;
  • sume din profitul net cuvenite administratorilor;
  • sume primite de reprezentanti in adunarea generala a actionarilor si in consiliile de administratie;
  • beneficiile in bani sau in natura obtinute in calitate de membru al consiliului de administratie/administrator/cenzor/fondator sau de membru al directoratului/consiliului de supraveghere;
  • oricare alte sume similare obtinute in calitate de membru al consiliului de administratie/administrator/cenzor/fondator sau de membru al directoratului/consiliului de supraveghere.

Randurile 3-4. Data inceperii/incetarii activitatii – se completeaza de catre contribuabilii care incep/inceteaza activitatea in cursul anului fiscal de raportare.

Litera B “Date privind venitul/castigul net anual”:

 

 Randul 1. Venit brut – se inscrie suma (in lei) reprezentand venitul brut realizat din strainatate potrivit Codului fiscal, in anul fiscal de raportare.

Persoanele fizice care realizeaza venituri din jocuri de noroc completeaza cate o sectiune pentru fiecare venit brut primit de la un organizator sau platitor de venituri din jocuri de noroc, supuse impunerii in Romania, potrivit Codului fiscal.

Randul 2. Cheltuieli deductibile – se inscrie, dupa caz, suma (in lei) reprezentand cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor.

Randul 3. Venit net/Castig net anual – se inscrie, dupa caz, suma reprezentand diferenta dintre venitul brut (rd. 1) si cheltuielile aferente deductibile (rd. 2).

Se completeaza numai daca venitul brut este mai mare decat cheltuielile deductibile.

Baza de calcul al impozitului pe venit datorat se determina dupa regulile proprii fiecarei categorii de venit, in functie de natura acestuia.

In cazul salariului platit de angajatorul din Romania pentru activitatea desfasurata in strainatate, se inscrie venitul baza de calcul (in lei) aferent perioadei de detasare in strainatate, conform documentului mentionat la art. 81 alin. (2) din Codul fiscal, intocmit de angajator.

In cazul transferului de titluri de valoare, si orice alte operatiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si transferul aurului financiar, definit potrivit legii, se inscrie castigul net anual reprezentand diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului fiscal respectiv.

Randul 4. Pierdere fiscala/Pierdere neta anuala – se inscrie, dupa caz, suma (in lei) reprezentand pierderea fiscala realizata din activitatea desfasurata in strainatate in anul fiscal de raportare reprezentand diferenta dintre cheltuielile deductibile (rd. 2) si venitul brut (rd. 1).

Se completeaza numai daca cheltuielile deductibile sunt mai mari decat venitul brut.

In cazul transferului de titluri de valoare, si orice alte operatiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si transferul aurului financiar, definit potrivit legii, se inscrie pierderea neta anuala reprezentand diferenta intre pierderile si castigurile inregistrate in cursul anului fiscal respectiv.

Randul 5. Impozit pe venit platit in strainatate – se inscrie suma (in lei) reprezentand impozitul pe venit efectiv platit in strainatate.

Se completeaza de catre contribuabilii care, pentru acelasi venit si pentru aceeasi perioada impozabila, sunt supusi impozitului pe venit, atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, in vederea calcularii si acordarii creditului fiscal extern de catre organul fiscal.

Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:

  • se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain in care s-a platit impozitul;
  • impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de imputernicitul acesteia ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competenta a statului strain respectiv;
  • venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevazute la art. 61 din Codul fiscal.

Rubrica se completeaza si de contribuabilii care realizeaza un venit care, conform prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un alt stat si a legislatiei Uniunii Europene, este impus in celalalt stat si respectiva conventie prevede ca metoda de evitare a dublei impuneri “metoda scutirii”. Acest venit este scutit de impozit in Romania daca se anexeaza documentul justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain, care atesta impozitul platit in strainatate.

Randul 6. Impozit pe veniturile din salarii, retinut de angajatorul rezident in Romania, pentru activitatea desfasurata in strainatate – se inscrie suma reprezentand impozit pe veniturile din salarii platite pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate, retinut de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania ori de un sediu permanent in Romania.

Rubrica de la rd. 6 se completeaza numai de catre persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania sau de catre persoanele fizice care indeplinesc conditia mentionata la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal, care desfasoara activitate salariala in strainatate si sunt platite pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau de un sediu permanent in Romania, in situatia in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

  • dreptul de impunere asupra veniturilor din salarii revine statului strain, potrivit Conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alt stat;
  • platitorul venitului din salarii din Romania nu mai exista sau acesta se afla in procedura insolventei, potrivit legii.
  • In aceasta situatie, declaratia reprezinta si cerere de restituire a impozitului pe veniturile din salarii, retinut de angajatorul rezident in Romania, pentru activitatea desfasurata in strainatate.

Contribuabilul anexeaza la declaratie documentele justificative privind venitul realizat si impozitul platit, eliberate de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul si cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.

Baza legala:

  • OpANAF nr.888 din 27 martie 2018 pentru aprobarea modelului, continutului, modalitatii de depunere si de gestionare a formularului (212) “Declaratie unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice”;
  • Codul Fiscal (aprobat prin Legea nr.227/2015, publicata in Monitorul Oficial nr.688 din data de 10 septembrie 2015), modificat prin OUG 25/2017;
  • Codul de Procedura Fiscala (aprobat prin Legea nr.207/2015, publicata in Monitorul Oficial nr.547 din 23 iulie 2015), cu modificarile si completarile ulterioare.

ATENTIONARE LEGISLATIVA! MODIFICAREA PLAFONULUI DE TVA DE LA 1 APRILIE!

Legea nr.72 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost publicata in Monitorul Oficial nr.260 din 23 martie 2018, cu aplicare de la data de 26 martie 2018

Actul normativ mentionat are ca si reglementare principala majorarea plafonului de scutire de TVA, la suma de 300.000 lei anual. In cuprinsul documentului exista si niste masuri tranzitorii si reglementeaza si alte cateva situatii fiscale din sfera cesiunilor de creante si a abonamentelor medicale pentru persoanele fizice.

Pe scurt, incepand cu data de 1 aprilie 2018, plafonul pentru scutirea de TVA este de 300.000 lei (88.500 euro la cursul de schimb de la data aderarii Romaniei la UE).

Persoanele impozabile infiintate anterior anului 2018 vor solicita inregistrarea in scopuri de TVA in urmatoarele situatii:

  • daca depasesc plafonul cifrei de afaceri de 220.000 lei in perioada 1 ianuarie – 31 martie 2018;
  • daca depasesc plafonul cifrei de afaceri de 300.000 lei pana la data de 31 decembrie 2018.

Persoanele inregistrate deja in scopuri de TVA pot solicita anularea inregistrarii in scopuri de TVA daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

  • nu au depasit plafonul de scutire de 220.000 lei in anul 2017;
  • nu depasesc in anul 2018 plafonul cifrei de afaceri de 300.000 lei.

Solicitarea anularii inregistrarii in scopuri de TVA se face prin depunerea formularului 010 pana pe data de 10 a lunii urmatoare perioadei fiscale.

In cadrul Legii nr.72 sunt cuprinse si alte prevederi fiscale, legate de cesiuni de creanta, de determinarea impozitului pe venit in sistem real, pecizari legate de plafonul de scutire pentru asigurari sociale sau prime de asigurare voluntara in cazul salariatilor.