Archives

Calendarul obligaţiilor fiscale pe luna decembrie 2017

Calculator taxe

Teaha Management Consulting  prezintă principalele repere din calendarul obligaţiilor fiscale stabilite de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru luna decembrie 2017.

 

Luni, 4 decembrie
– Depunerea Cererii de restituire a accizelor în baza prevederilor art. 395 din Codul fiscal – Anexa nr. 27 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi beneficiarii scutirilor de accize (instituţii, organizaţii). Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 395 şi HG 1/2016 titlul VIII pct.75 alin. (5)
– Depunerea Declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional aferente perioadei de raportare precedente (lună, trimestru etc.). Perioada de raportare este cea declarată pentru depunerea decontului de TVA prevăzută la art. 322 din Legea nr.227/2015) – Formularul 394. Sunt vizate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, conform art. 316 din Legea nr.227/2015, obligate la plata taxei conform art. 307 alin.(1), (2), (6) şi (7) din Legea nr.227/2015, pentru operaţiuni impozabile în România conform art.268 alin.(1) din Legea nr.227/2015. De asemenea, sunt vizate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, conform art.3 16 din Legea nr. 227/2015, care realizează în România, de la persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, achiziţii de bunuri sau servicii taxabile. Legislaţie relevantă: OPANAF 2328/2016.

Vineri, 8 decembrie
– Depunerea Declaraţiei de menţiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România – Formularul 092. Sunt vizaţi contribuabilii înregistraţi în scop de TVA care utilizează ca perioadă fiscală trimestrul şi care au efectuat o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, fiind astfel obligaţi să îşi modifice perioada fiscală, devenind plătitori de TVA lunar. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 322, OPANAF nr. 1165/2009.

Luni, 11 decembrie
– Depunerea Declaraţiei pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la art.331 alin.(2) lit.e) pct.2 din Codul fiscal – Formularul 089. Sunt vizate persoanele înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal stabilite în România, conform art. 266 alin. (2), care au obţinut licenţă de furnizare a energiei electrice în perioada 1-31 decembrie şi care au activitate principală revânzarea energiei electrice, iar consumul propriu din energia electrică cumpărată este neglijabil. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.331 alin. (2) lit.e) pct.2, OPANAF 3628/2015
– Depunerea declaraţiilor: 010 Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică – Formularul 010, apoi 020 Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane fizice române şi străine care deţin cod numeric personal – Formularul 020 şi/sau 070 Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere – Formularul 070. Sunt vizate persoanele impozabile, înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea 227/2015, care nu au depăşit plafonul de scutire şi care doresc să fie scoase din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA. Legea 227/2015 art.310 alin.(7). Legislaţie relevantă: OPANAF 3698/2015
– Depunerea formularului Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării regimului special pentru agricultori – Formularul 087. Sunt vizate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea 227/2015, care optează pentru aplicarea regimului special pentru agricultori. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.3151 alin.(1) lit c) şi d), OPANAF nr.3698/2016.

Vineri, 15 decembrie
– Depunerea Situaţiei eliberărilor pentru consum de tutun fin tăiat, destinat rulării în ţigarete/alte tutunuri de fumat în luna … anul … – Anexa nr. 4 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi sau importatorii autorizaţi pentru produse din grupa tutunului prelucrat. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 354 alin. (8), HG 1/2016 titlul VIII pct.13 alin. (1)
– Depunerea Situaţiei eliberărilor pentru consum de ţigarete/ţigări şi ţigări de foi în luna … anul … – Anexa nr. 3 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi sau importatorii autorizaţi pentru produse din grupa tutunului prelucrat. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 354 alin. (8), HG 1/2016 titlul VIII pct.13 alin.(1)
– Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile/utilizările de produse accizabile şi livrările de produse finite rezultate în luna … anul …, pentru luna precedentă – Anexa nr. 26 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal. Sunt vizaţi operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final (produse energetice). Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 394 şi art. 398, HG 1/2016 titlul VIII pct.63 şi pct.97 alin. (1)
– Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile/utilizările de produse accizabile şi livrările de produse finite rezultate în luna …, pentru luna precedentă – Anexa nr. 26 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi operatorii economici care deţin autorizaţie de utilizator final (alcoolul etilic şi a produse alcoolice). Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 397, HG 1/2016 titlul VIII pct.85
– Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile pentru luna precedentă – Anexa nr.19 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi destinatarii înregistraţi şi reprezentanţii fiscali pentru achiziţiile şi livrările de produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.375 alin. (1), HG 1/2016 titlul VIII pct.46 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de alcool şi băuturi spirtoase pentru luna precedentă – Anexa nr.12 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie de produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de vinuri/băuturi fermentate/produse intermediare pentru luna precedentă – Anexa nr. 13 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de bere pentru luna precedentă – Anexa nr. 14 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie tutunuri prelucrate pentru luna precedentă – Anexa nr. 15 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de produse energetice pentru luna precedentă – Anexa nr.16 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de depozitare pentru luna precedentă – Anexa nr. 17 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea jurnalelor pentru luna precedentă privind livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviaţie – Anexa nr. 29 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal sau navigaţie – Anexa nr. 31 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie/depozitare. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 399 alin. (1) lit. a) şi lit. b), HG 1/2016 titlul VIII pct. 92 alin.(2), pct. 93 alin. (8) şi (10)
– Depunerea jurnalelor pentru luna precedentă privind achiziţiile/livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviaţie – Anexa nr. 30 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal sau navigaţie – Anexa nr. 32 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 399 alin. (1) lit. a) şi lit. b), HG 1/2016 titlul VIII pct. 92 alin. (2), pct. 93 alin. (8) şi (10)
– Depunerea Situaţiei centralizatoare privind livrările de produse accizabile în luna … anul …, pentru luna precedentă – Anexa nr. 21 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi operatorii economici care deţin autorizaţii de expeditor înregistrat. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 383 alin. (3), HG 1/2016 titlul VIII pct. 52 alin. (3)
– Depunerea Evidenţei achiziţionării, utilizării şi returnării marcajelor pentru luna precedentă – Anexa nr. 42 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi şi importatorii autorizaţi de produse supuse marcării. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 424 alin. (5), HG 1/2016 titlul VIII pct. 152 alin. (2)
– Efectuarea plăţii anticipate de 50% din impozitul pe venitul din activităţile agricole (a doua rată). Sunt vizaţi contribuabilii care obţin venituri din activităţi agricole stabilite prin norme de venit. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 107 alin. (6)
– Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, aferentă semestrului II 2017. Sunt vizaţi contribuabilii prevăzuţi la art. 103 alin. (1) din Legea nr.227/2015. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 174 alin. (9).

Joi, 21 decembrie
– Plata taxei pentru licenţa de organizare a jocurilor de noroc, aferentă anului 2017. Sunt vizaţi organizatorii de jocuri de noroc. Legislaţie relevantă: OUG 77/2009 art.14 alin. (2) lit. a), pct. ii)
– Efectuarea plăţilor anticipate privind impozitul pe venit, aferente trimestrului IV 2017. Sunt vizaţi contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor (cu excepţia veriturilor din arendare), activităţi agricole impuse în sistem real, silvicultură şi piscicultură. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 121 alin. (4), Legea nr. 207/2015 art. 155 alin.(2)
– Plata taxei anuale pentru autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc, aferentă trimestrului următor. Sunt vizaţi organizatorii de jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor şi jocurile tip slot-machine. Legislaţie relevantă: OUG 77/2009 art. 14 alin. (2) lit. b) pct. (i) / B, Legea 207/2015 art. 155 alin. (2)
– Plata impozitului pe reprezentanţă, tranşa a II-a. Sunt vizate persoanele juridice străine cu reprezentanţă în România. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.237 alin. (1)
– Plata impozitului reţinut la sursă în luna precedentă. Sunt vizaţi plătitorii următoarelor venituri: din drepturi de proprietate intelectuală, din premii şi jocuri de noroc, încasări obţinute de nerezidenţi, venituri din alte surse. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 72 alin. (3), art.73 alin. (1) şi (4), art. 110 alin. (6), art. 115 alin. (3), art. 224 alin. (5) şi (6)
– Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, aferentă trimestrului IV 2017. Sunt vizate persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, care determină venitul net anual în sistem real şi/sau pe baza normelor anuale de venit. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 151 aln. (2)
– Depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată la bugetul de stat – Formularul 100. Sunt vizaţi: lunar – contribuabilii prevăzuţi în OPANAF 587/2016, anexa 4, cap. I, subcap. 1, paragraf 1.1; alte termene – contribuabilii prevăzuţi în OPANAF 587/2016, anexa 4, cap. I, subcap. 1, par. 1.3 (a se urmări instrucţiunile de completare din formular). Legislaţie relevantă: OPANAF 587/2016
– Depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate pentru luna precedentă – Formularul 112. Sunt vizate: persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituţiile prevăzute la art.136 lit. d) – f) din Legea nr. 227/2015, precum şi persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri din activităţi dependente; instituţiile publice care calculează, reţin, plătesc şi suportă contribuţii sociale obligatorii în numele asiguratului; orice persoane plătitoare de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.147 alin. (1) şi alin. (2), OMFP 1045/2012
– Depunerea Declaraţiei privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România pentru luna precedentă – Formularul 224. Sunt vizate persoanele fizice care obţin salarii din străinătate pentru activităţi în România şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 82 alin. (2), OPANAF 3622/2015
– Depunerea Decontului de taxă pe valoarea adăugată – Formularul 300. Sunt vizate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 lunar, trimestrial, semestrial, anual – după caz (a se urmări instrucţiunile de completare din formular). Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.323 alin. (1), OPANAF 591/2017
– Depunerea Decontului special de taxa pe valoarea adăugată pentru luna precedentă – Formularul 301. Sunt vizate persoanele menţionate în instrucţiunile de completare a formularului, pentru fiecare secţiune. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 324 alin. (2), OPANAF 592/2016
– Depunerea Declaraţiei privind sumele rezultate din ajustarea/corecţia ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată – Formularul 307. Sunt vizate persoanele impozabile prevăzute la art. 280 alin. (6), art.270 alin. (7), art. 310 alin. (7), art. 316 alin. (11) lit. a) – e) şi g) din Legea nr. 227/2015. Legislaţie relevantă: OPANAF 793/2016
– Depunerea Declaraţiei privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal – Formularul 311. Sunt vizate persoanele impozabile al căror cod de TVA a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 şi care efectuează în perioada în care nu au cod valid de TVA livrări şi/sau achiziţii/prestări de bunuri/servicii care sunt obligate la plata TVA. Legislaţie relevantă: OPANAF 795/2016
– Plata taxei pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale. Sunt vizaţi titularii licenţelor/permiselor pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale. Legislaţie relevantă: Legea 85/2003 art. 44, Legea 207/2015 art.155 alin.(2)
– Plata taxei anuale pentru autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc. Sumele care rezultă din aplicarea procentelor prevăzute în anexă la veniturile estimate de operatorul economic, dar nu mai puţin decât taxa anuală minimală – până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată; în cazul în care, în cursul anului de autorizare, încasările efective depăşesc încasările estimate prin documentaţia prezentată la data autorizării, taxa se va recalcula prin aplicarea cotei procentuale asupra încasărilor efective cumulate de la începutul perioadei de autorizare. Recalcularea se va efectua lunar, începând cu prima lună în care se înregistrează depăşirea rezultatelor estimate. Încasările efective cumulate şi taxa plătită de la începutul perioadei de autorizare până la finele lunii precedente celei pentru care se face regularizarea se va declara şi plăti până la data de 25 a lunii următoare. Sunt vizaţi organizatorii de jocuri de tip pariu, jocuri de noroc, bingo – organizate prin TV, pariuri on-line, jocuri bingo prin internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line. Legislaţie relevantă: OUG 77/2009 art. 14 alin. (2) lit. b) iii).

Miercuri, 27 decembrie
– Depunerea notificării pentru încetarea aplicării sistemului TVA la încasare – Formularul 097. Sunt vizate persoanele impozabile care depăşesc plafonul de 2.250.000 de lei, ca şi persoanele impozabile care renunţă la aplicarea sistemului TVA la încasare. Legislaţie relevantă: OPANAF 1503/2016
– Depunerea Declaraţiei recapitulative privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare de bunuri pentru luna precedentă – Formularul 390 VIES. Sunt vizaţi contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 316 sau art. 317 din Legea nr. 227/2015. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 325, OPANAF 592/2017.

Calendarul obligaţiilor fiscale pe întregul an 2017 poate fi găsit AICI.

Sursa Mediafax.

Citeste si Servicii de contabilitate 
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

Teaha Management Consulting – audit financiarcontabilitateconsultanta  fiscalaevaluari financiarepreturi de transfernerezidenti UEAudit, Payroll &HR

Auditul financiar

Ce este auditul financiar?

La modul general, auditul inseamna examinarea unor informatii in mod profesionist si exprimarea unei opinii independente, facandu-se referinta la anumite criterii de calitate.

Prin Audit in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate.
Termenul de Audit este larg utilizat, el a avut initial semnificatia de Audit Financiar pentru a verifica situatiile financiare, procesele si tranzactiile unei societati. In prezent aria de cuprindere a notiunii de Audit este mult mai vasta si include,fara a se limita la acestea: Audit Operational ,Audit de Gestiune ,Audit Fiscal, Audit de Calitate, Audit de Mediu,Audit Energetic. In functie de domeniul unde este aplicat acest principiu general, exista multe tipuri de audit, de la cel financiar-contabil si pana la auditul performantei, al sistemelor informatice sau al politicii de securitate a datelor.

Daca vizitati site-ul nostru, probabil va intereseaza auditul financiar si nu alte tipuri de audit.

Conform definitiei publicate de Camera Auditorilor Financiari din Romania, „Auditul financiar reprezinta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre auditorii financiari a unei opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu Standardele internationale de audit financiar ale Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC)”.

AUDITUL FINANCIAR

Prin audit financiar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi(sau asupra unor parti ale situatiilor financiare) în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de aceasta.

Caracteristici obligatorii ale auditului financiar :
• Examinarea informatiilor supuse auditarii se face de catre un profesionist acreditat in domeniul financiar-contabil
• Auditorul este in totalitate independent de entitatea supusa auditarii
• Auditarea informatiilor se face in baza unui set de norme,standarde de calitate adoptate la nivel national si international,pe care auditorul are obligatia sa le respecte . Existenta standardelor are rolul de a creste credibilitatea opiniilor
• Opinia responsabila a auditorului se concretizeaza intr-un raport de audit,furnizand o asigurare ridicata(dar nu absoluta) ca informatiile auditate sunt prezentate in mod sincer,sub toate aspectele semnificative,in conformitate cu un referential contabil identificat.

Aria de cuprindere a diligentele intreprinse de auditor si intreg setul de proceduri utilizate de acesta pentru obtinerea probelor, se stabilesc in baza rationamentului profesional,cu respectarea standardelor.
Destinatarii raportului de audit pot fi cei insarcinati cu guvernanta entitatii si/sau tertii :statul prin institutiile sale,creditori diversi,salariati,actionari,etc.
Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin oferirea unei asigurări referitoare la:
– acurateţea declaraţiilor financiare;
– continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;
– existenţa unor fraude;
– respectarea de către entitate a obligaţiilor sale legale;
– comportamentul responsabil al entitatii faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale.

In functie de obiectivele urmarite de entitate, se disting doua tipuri de AUDIT FINANCIAR:
• AUDIT INTERN
• AUDIT EXTERN

AUDITUL INTERN examineaza:
– respectarea regulilor de functionare stabilite de societate, a deciziilor conducerii, repartizarea sarcinilor, proceduri de lucru, planificari, etc) cauzele si eventualele consecinte;
– ansamblul sistemului de control intern (preventive, de gestiune, ierarhic operativ, etc) si a sistemului contabil identifica slabiciunile sistemului de conducere si de control intern, a riscurilor asociate acestora si face propuneri pentru ameliorarea acestor sisteme;
– utilizarea eficace, eficienta, precum si protejarea resurselor financiare, materiale si umane, sesizeaza cazurile de gestiune defectuoasa, risipa, frauda, face propuneri de prevenire, eliminarea cauzelor, responsabilitati.
Auditul intern poate fi externalizat fara ca aceasta sa conduca la schimbarea continutului acestei activitati.

AUDITUL EXTERN poate fi :
AUDIT STATUTAR realizat de catre un auditor financiar (statutar), numit de Adunarea Generala a Actionarilor (Asociatilor) ( vezi Legea nr. 31/1990 republicata, art. 160)
Auditul Financiar (Statutar) cuprinde o misiune de baza si misiuni conexe.
Misiunea de baza consta in certificarea situatiilor financiare si a unor verificari specifice prevazute de Lege.

AUDIT CONTRACTUAL realizat de catre un auditor financiar contractual adica un tert, in baza unui contract cu societatea.
Auditul Contractual se efectueaza de catre auditor,de regula , in cazul in care:
– Entitatea nu are auditor statutar si doreste sa incredinteze unui specialist competent o misiune de audit financiar, similara cu cea a auditorului statutar.
– Auditorul contractual are o competenta, specializare, mai bine adaptata la o anumita actiune (evaluare: control intern, fiscal; etc)
– Se cauta opinia unui alt auditor decat cel statutar
– O misiune particulara de control ceruta de un tert, de ex. de o banca la acordarea unui imprumut.

In momentul de fata exista o confuzie privind termenii auditul financiar si auditul statutar, care se cuvine clarificata:
Auditul statutar este auditul financiar legal ,controlul legal ( chiar impus de acte normative) care conduce la certificarea situaţiilor financiare.
Denumirea de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu:
– auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii;
– auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare;
– auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale;
– auditul financiar asupra situaţiei fiscale;
– auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc.

Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”,cu conditia ca:
– examinarea sa fie facuta de un profesionist atestat,independent in raport cu entitatea,
– sa respecte standardele profesionale
– sa se finalizeze prin exprimarea unei opinii calificate intr-un raport de audit,destinat celor insarcinati cu guvernanta sau tertilor

 

Prețuri de transfer

Asiguram consultanta si pregatirea dosarului de preturi de transfer.

Dosarul prețurilor de transfer este documentul prin care fiecare contribuabil care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate trebuie să justifice cuantumul prețurilor tranzacțiilor respective și să demonstreze respectarea ”prețului pieței”. Pe baza informațiilor furnizate prin dosar, inspectorul fiscal ia decizia de a accepta sau de a ajusta prețurile de transfer practicate de contribuabil.

Dosarul preturilor de transfer este obligatoriu sa se intocmeasca si sa se depuna anual la autoritati de catre unii mari contribuabili. Contribuabilii mici si mijlocii intocmesc acest dosar al preturilor de transfer doar la cererea echipelor de inspectie fiscala, cand tranzactiile cu entitati afiliate depasesc anumite plafoane.

Analiza preturilor de transfer presupune prin natura activitatii examinarea unor tranzactii transfrontaliere astfel incat abordarea tranzactiilor de catre o retea de profesionisti reunind cunostinte si experienta locala in fiecare din statele participante la tranzactiile transfrontaliere este solutia optima. Participarea unei retele de profesionisti implica atat crearea unui cadru cooperativ de analiza, cat si considerarea implicatiilor si reglementarilor locale din fiecare din statele participante la tranzactie.

FII PRIMUL CARE ÎȘI CUNOAȘTE RISCURILE ÎN INTERVALUL VALORII DE PIAŢĂ

transfer_priceDacă vorbim despre impozitul pe profit, TVA sau despre variatele forme de impozit pe venit ale persoanelor afiliate (fie ele juridice sau fizice, naţionale sau internaţionale), atunci vorbim cu siguranţă de preţurile de transfer şi de Serviciul preţuri de transfer al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (“ANAF”).

O învăţătură antică spune că “omul plănuieşte și Dumnezeu zâmbeşte”. Dacă ar fi să adaptăm acest aforism la realităţile practicilor fiscale de zi cu zi, în special de transfer pricing, putem spune că “managerul plănuieşte și ANAF zâmbeşte”.

Nu întâmplător plasăm aici această parafrază, ci pentru că tot mai des observăm dispute aferente preţurilor de transfer între managementul ambițios al companiilor afiliate și inspectorii fiscali reticenți ca urmare a abordărilor diferite dintre aceștia dar si a lipsei documentelor justificative pentru tranzacțiile derulate cu persoanele afiliate.

Analiza preturilor de transfer presupune prin natura activitatii examinarea unor tranzactii transfrontaliere. Cooperarea cu parteneri nostri internationali in analiza proiectelor de preturi de transfer si spetelor internationale privind preturi de transfer, restructurari de afaceri si litigii fiscale ne ofera un plus de experienta, o perspectiva matura, precum si posibilitatea de a aborda cu succes orice tip de tranzactii pornind de la clienti care activeaza in industrii larg reprezentate (productie/distributie) si ajungand la tranzactii ce necesita cunostinte specializate (sectorul asigurarilor, bancar, energiei, etc.).

Experienta Teaha Management Consulting in proiecte de preturi de transfer se caracterizeaza printr-un numar impresionat de proiecte realizate, din care majoritatea vizeaza proiecte care au fost examinate de catre autoritatea fiscala din Romania si au fost acceptate fara a se stabili ajustari ale impozitului pe profit. Abordarea noastra se concentreaza pe minimizarea efectelor adverse si pe controlul procesului de prezentare a documentatiei privind dosarul preturilor de transfer, prin oferirea de asistenta pentru documentatia intocmita. Astfel, ne asiguram ca documentatia intocmita va fi examinata intr-un mod corect, argumentand si completand daca este necesar analiza noastra.

Citeste si Servicii de contabilitate 
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

Teaha Management Consulting – audit financiarcontabilitateconsultanta  fiscalaevaluari financiarepreturi de transfernerezidenti UEAudit, Payroll &HR

Creştere economică de 6,5% pentru România în 2017, dar ritmul nu e sustenabil. Ce spune raportul despre deficitul bugetar de anul viitor

Agenţia de evaluare financiară Moody`s prognozează o creştere economică de 6,5% pentru România, în 2017 şi de 5% în 2018, avertizând că în ciuda premiselor pentru o creştere economică robustă, aceasta nu este sustenabilă, iar deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB, anul viitor.

„Politicile fiscale expansioniste recente au erodat procesul de consolidare care a urmat crizei financiare globale. În acelaşi timp, politicile macroeconomice au generat creşterea rapidă a salariilor, care reprezintă un risc pentru competitivitatea economică şi amplifică deficitul de cont curent”, susţine Daniela Re Fraschini, analistă şi autoare a raportului de ţară realizat de agenţia de evaluare financiară Moody`s.

România a înregistrat progrese vizibile în privinţa corectării dezechilibrelor macroeconomice, creând premisele pentru o creştere economică robustă. Totuşi, aceste progrese ar putea fi erodate pe termen mediu, se arată în document.

Produsul Intern Brut (PIB) este aşteptat să crească cu 6,5% în 2017 înainte să scadă la 5,0% în 2018. Moody`s anticipează că stimulii fiscali vor ajuta creşterea economică pe termen scurt, dar este puţin probabil ca aceasta să fie sustenabilă.

Factorii care generează creşterea economică, în frunte cu consumul privat, sunt aşteptaţi să rămână neschimbaţi, în contextul în care politicile fiscale expansioniste continuă în 2017-2018. Totuşi, consumul privat va scădea pe măsură ce efectul stimulilor fiscali se va atenua, se arată în raportul agenţiei.

Mai mult, reformele economice structurale limitate, persistenţa slăbiciunilor la nivelul cadrului instituţional şi al eficienţei instituţionale şi politicile economice care împiedică creşterea investiţiilor private continuă să afecteze negativ potenţialul economic de creştere pe termen lung al României, avertizează Moody`s .

Finanţele publice au continuat să se deterioreze în 2017, iar tendinţa se va menţine şi anul viitor, anticipează agenţia, din cauza măsurilor fiscale şi bugetare adoptate în 2015-2016, ca parte a noului Cod Fiscal, inclusiv reducerea TVA la 19% de la 20%. Agenţia estimează că deficitul bugetar va rămâne la 3% din PIB anul acesta, dar va depăşi 3% din PIB în 2018.

 

Citeste si: Stabilitatea economiei și predictibilitatea politică vor atrage investițiile

Sursa Mediafax

 

Citeste si Audit financiar
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

Teaha Management Consulting – audit financiarcontabilitateconsultanta fiscalaevaluari financiarepreturi de transfernerezidenti UEAudit, Payroll &HR

ROBOR la 3 luni creşte la 2,19%, valoare pe care a mai atins-o în august 2014

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut vineri la 2,19%, valoare pe care a mai atins-o în august 2014, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Joi, 23 noiembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 2,15%, iar pe 20 noiembrie a atins 2,18%.

De asemenea, indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,30%, de la 2,29%, cât a fost cotat pe 23 noiembrie.

Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata

Cosmetice pentru masina ta

dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, s-a menţinut la 2,32%.

La începutul acestui an, ROBOR la trei luni era cotat la 0,87%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

 

Sursa Mediafax
Citeste si Audit financiar
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

Teaha Management Consulting – audit financiarcontabilitateconsultanta fiscalaevaluari financiarepreturi de transfernerezidenti UEAudit, Payroll &HR

Zece indicatori economici care arată unde este ţara astăzi şi unde trebuie să ajungă

În 2018 România trebuie să se uite înapoi să vadă ce a ţinut-o în viaţă şi înainte pentru a identifica factorii de dezvoltare economică necesari pentru a trece pentru totdeauna la statutul de ţară dezvoltată avem un drum lung în faţă.

Salariile sunt la 20% faţă de Germania, una din trei locuinţe nu are canalizare şi apă, este nevoie de zeci de miliarde de euro pentru şosele şi căi ferate Cu o creştere economică de 5-7% pe an timp de 2-3 decenii putem ajunge Vestul din urmă Programe precum „România 5%“ lansat de Ziarul Financiar în 2014, când nimeni nu credea că este posibil, arată astăzi, când nivelul de creştere economică este de 7%, că se poate accelera creşterea. Resurse sunt destule: umane, naturale, financiare. Cu un proiect ambiţios şi mult curaj, putem face saltul.

Angajaţii români au salarii de patru ori mai mici decât germanii, iar PIB-ul pe locuitor este de 4,5 ori mai scăzut decât în Ger­ma­nia. În acelaşi timp, re­ţea­ua de autostrăzi germană este de 17 ori mai mare (deşi supra­fa­ţa ţării este doar cu o treime mai mare decât a României), iar în Germania aproape că nu există lo­cuin­ţă fără acces la toa­le­tă în interior (pe când în Ro­mâ­nia unu din trei locuitori nu are baie în casă). ZF a cen­tra­li­zat 10 indicatori care arată cum stă România în prezent faţă de Germania şi ca­re sunt mă­surile care vor duce, pe termen me­diu şi lung, la o ameliorare a acestora şi la o reducere a de­calajelor faţă de cea mai puternică eco­no­mie europeană.
1. PIB per capita în 2016
România a înregistrat un nivel al PIB per locuitor de 8.000 de euro în 2016 (în preţuri cu­rente), de 4,5 ori mai scăzut decât nivelul acestui in­dicator în Germania, arată datele Băncii Mon­diale. Cu un ritm de creştere economică de 5% pe an, în condiţiile în care economia ger­ma­nă ar stagna, valoarea PIB per capita din Ro­mâ­nia ar ajunge la jumătate din nivelul indi­ca­to­ru­lui din Germania în 17 ani, potrivit calculelor ZF.
Teaha Asigurari

2. Salariul mediu net pe lună

Salariile angajaţilor români sunt de 4,3 ori mai mici decât salariile medii ale angajaţilor ger­mani, chiar dacă în ultimii ani angajaţii ro­mâni au avut parte de creşteri salariale de 10- 15% pe an. Creşterea salariului minim, majo­ră­rile sala­ria­le din sectorul bugetar şi criza de per­sonal au fost principalii factori care au con­tribuit şi vor con­tribui în continuare la creşterile de salarii din Ro­mânia.
3. Productivitatea muncii per angajat în 2016
Angajaţii români au o productivitate medie de 62,5% din productivitatea medie a an­ga­jaţilor din statele Uniunii Europene, în timp ce angajaţii germani depăşesc cu 5,5% pro­duc­tivitatea medie din UE. Creşterile de sa­larii, in­vestiţiile în modernizarea echipa­men­te­lor de pro­ducţie sau un management mai performant sunt doar câteva dintre ele­mentele care ar pu­tea creşte valoarea adău­gată adusă în economie şi, totodată, pro­ductivitatea angajaţilor.
Sursa Mediafax

Citeste si Servicii de contabilitate 
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

Teaha Management Consulting – audit financiarcontabilitateconsultanta  fiscalaevaluari financiarepreturi de transfernerezidenti UEAudit, Payroll &HR

Investitorii, preocupaţi de măsurile privind managementul corporativ adoptate de România

Investitorii străini sunt preocupaţi de hotărârile luate de România în domeniul managementului corporativ, care riscă să transforme ţara într-un mediu mai puţin atractiv, scrie cotidianul Financial Times.

România a surprins Europa săptămâna trecută anunţând o creştere economică de 8,8% în al treilea trimestru, cu 3 puncte procentuale peste aşteptări. La opt ani după ce salariile şi pensiile au fost diminuate din cauza crizei care a necesitat asistenţă financiară din partea Fondului Monetar Internaţional, relansarea economică puternică generează perspective strălucitoare pentru investitorii străini. Dar, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria şi Polonia, perspectivele României riscă să fie afectate de propriul guvern, comentează Financial Times.

Teaha Management Consulting – audit financiarcontabilitateconsultanta  fiscalaevaluari financiarepreturi de transfernerezidenti UEAudit, Payroll &HR

„Spre deosebire de celelalte două ţări, România nu a trecut la un guvern populist-naţionalist care să încerce să readucă sub control naţional sectoare economice dominate de firme străine. Însă oamenii de afaceri avertizează că Guvernul condus de social-democraţi instalat în decembrie 2016 a reluat unele vechi practici controversate, adoptând măsuri care ar putea submina unele dintre progresele semnificative înregistrate în ultimii ani în combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea guvernării”, comentează editorialistul Neil Buckley într-un articol publicat în Financial Times sub titlul „Măsurile adoptate de România în domeniul managementului corporativ îi îngrijorează pe investitori”.

Printre entităţile care lansează un semnal de alarmă se numără Fondul Proprietatea, creat de stat în anul 2005 pentru a le oferi compensaţii cetăţenilor ale căror active au fost confiscate în timpul regimului comunist. Administrat de Franklin Templeton, Fondul Proprietatea este unul dintre cele mai mari din lume, cu active estimate în septembrie la 2,72 de miliarde de dolari şi un portofoliu care include pachete minoritare de acţiuni la 19 companii aflate sub controlul statului.

Fondul avertizează că măsurile aplicate de Guvernul de la Bucureşti ar putea face mai puţin atractiv climatul de afaceri, ar putea afecta mult-aşteptatele Oferte Publice Iniţiale (IPO) şi ar putea întârzia planurile MSCI de a îmbunătăţi statutul României de la nivelul „marginal” la cel „emergent”, statut care ar oferi României deschidere la o gamă largă de investitori.

Reglementările adoptate de România drept condiţie pentru a obţine planul de asistenţă al FMI presupuneau că firmele controlate de stat ar trebui să aibă directori independenţi care să asigure un management independent.

Însă Greg Konieczny, manager de portofoliu la Fondul Proprietatea şi reprezentantul executiv al lui Franklin Templeton în România, afirmă că Guvernul de la Bucureşti a înlocuit directorii independenţi ai companiilor de stat cu asociaţi loiali. În plus, Parlamentul analizează un proiect de lege care ar permite Guvernului să excepteze companiile de stat de la reglementările privind guvernarea corporativă.

Implicaţiile pentru investitori merg mult mai departe de companiile afectate direct. Companiile de stat aflate în situaţii bune sunt benefice pentru întreaga economie. „Numeroase companii de stat sunt active în domeniul energiei şi infrastructurii. Dacă un investitor străin observă că nu vor fi îmbunătăţiri în infrastructură rutieră ori că din cauza managementului defectuos porturile şi aeroporturile nu îşi vor reduce tarifele, nu va mai face investiţii în aceste sectoare”, explică Greg Konieczny.

Sursa Mediafax
Citeste si Servicii de contabilitate 
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

 

Revoluţie fiscală, o dată la două zile. În 11 luni au fost schimbate peste 200 de articole din Codul Fiscal

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) a prezentat, marţi, o sinteză potrivit căreia în perioada ianuarie-noiembrie 2017 un număr de 261 de articole din Codul Fiscal au fost modificate sau completate prin intermediul a 10 acte normative.

Lista normativelor este următoarea:

– Ordonanţa nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 06 ianuarie 2017, cu 60 de articole modificate/completate;
– Legea nr. 2/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2017, cu 7 articole modificate/completate;

– Ordonanţa nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, cu 2 articole modificate/completate;
– Legea nr. 107/2017 pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 19 mai 2017, cu un articol modificat;
– Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu 60 de articole modificate/completate;
– Ordonanţa nr. 4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 25 iulie 2017, cu 2 articole modificate/completate;
– Ordonanţa nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 31 august 2017, cu 11 articole modificate/completate;
– Legea nr. 209/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 07 noiembrie 2017, cu 5 articole modificate/completate;
– Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 10 noiembrie 2017, cu 97 articole modificate/completate;
– Ordonanţa nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017, cu 6 articole modificate/completate.

CNIPMMR atenţionează că modificările/complertările Codului Fiscal, consemnate mai sus, „nu au respectat normele de tehnică legislativă şi principiile fiscalităţii şi dialogului social”.

Astfel, „normele de tehnică legislativă instituite prin art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare”. Potrivit acestor norme:
– (1) Pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorii vor respecta principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”, precum şi principiul numărului constant
– (2) Principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică” presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
– (3) Principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative – obligaţii de raportare/ conformare – pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente
– (4) Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ
– (5) Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.

De asemenea, „principiile fiscalităţii, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/completarea Codului fiscal prin lege, care întră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”, arată CNIPMMR.

Consiliul adaugă că nici principiile dialogului social nu au fost respectate: „Pentru modificarea legislaţiei fiscale este strict necesară implicarea confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, potrivit dispoziţiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicatăcare prevede consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”.

În încheiere, CNIPMMR notează că studiile realizate în prezent la nivel mondial scot în evidenţă că unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează deciziile de investiţii este predictibilitatea. „Stabilitatea cadrului legal şi predictibilitatea mediului economic pot fi recuperate prin trecerea la un comportament de reglementare normal, pe care celelate ţări europene reuşesc să-l respecte”.

„Media modificărilor anuale ale Codului Fiscal la nivel european a diverselor aspecte tehnice, în niciun caz fundamentale, este de 50. În România, numai în acest an, am avut 261 de modificări ale Codului Fiscal. De asemenea, timpul mediu de dezbatere cu partenerii sociali şi stakeholderii pentru implementarea măsurilor de modificare a legislaţiei cu incidenţă asupra mediului economic, este de 3 ani. În România, am atins un record nemaiîntâlnit de 0 zile (a se vedea ultima OUG de modificare a dialogului social). Cele 261 de modificări au afectat încrederea IMM-urilor în sistemul fiscal şi au implicat costuri ridicate de modificare a programelor de contabilitate, de consultanţă şi de implementare a modificărilor. Reiterez faptul că este necesară asigurarea stabilităţii cadrului legal şi predictibilităţii pentru IMM-uri, cu simplificarea birocraţiei, reducerea cheltuielilor administrative şi valorificarea bunelor practici în domeniul reglementărilor fiscale din celelalte state europene”, a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Sursa Mediafax

Citeste si Servicii de contabilitate 
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

Teaha Management Consulting – audit financiarcontabilitateconsultanta  fiscalaevaluari financiarepreturi de transfernerezidenti UEAudit, Payroll &HR

 

 

Ce este auditul financiar?

Audit financiar

Teaha Management Consulting oferă servicii integrate de audit (Audit financiar, Due diligence financiar, audit intern) privind informaţiile conţinute în situaţiile financiare sau nefinanciare. Suntem apreciaţi de către partenerii noştri mai ales pentru cunoştinţele tehnice de care dispunem, pentru independenţa consultanţilor noştri, precum şi pentru sprijinul pe care îl oferim companiilor în sensul ameliorării operaţiunilor şi controalelor lor interne. Deseori, suntem solicitaţi să oferim sugestii ce permit creşterea profitabilităţii afacerilor partenerilor noştri prin reducerea costurilor, inclusiv diminuarea numărului de erori şi fraude, precum şi îmbunătăţirea eficienţei operaţionale.

Procedurile de audit pe care le iniţiem la cererea clienţilor noştri se desfăşoară în baza standardelor internaţionale de audit şi în concordanţă cu prevederile legale din domeniu.

Datorită experienţei și expertizei în servicii de audit dispunem de capacitatea necesară pentru a îndeplini orice misiune de audit financiardupă standarde profesionale, precum: IFRS, German GAAP, Austrian GAAP, Romanian GAAP sau reguli specifice fiecărui grup de societăţi.

Oferim gama completă de servicii de audit, precum:

  • Audit complet al situaţiilor financiare individuale şi consolidate
  • Auditare financiară limitată
  • Due diligence financiar
  • Asistenţă în vederea întocmirii situaţiilor financiare individuale sau consolidate
  • Auditarea situaţiilor financiare ale societăţilor cotate
  • Audit intern

Auditul financiar reprezintă activitatea de examinare, în vederea exprimării de către auditorii financiari, a unei opinii asupra situaţiilor financiare, în conformitate cu standardele de audit, armonizate cu standardele internaţionale de audit şi adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România, denumită în continuare Camera.

Auditorii financiari persoane fizice sau persoane juridice care au dobândit această calitate şi sunt membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România, în exercitarea independentă a profesiei pot desfăşura:

  • activitatea de audit financiar ;
  • activitatea de audit intern ;
  • activităţi de consultanţă financiar-contabilă şi fiscală ;
  • activităţi de asigurare a managementului financiar-contabil ;
  • activităţi de pregătire profesională de specialitate în domeniu ;
  • activităţi de expertiză contabilă;
  • activităţi de evaluare ;
  • activităţi de reorganizare judiciară şi lichidare

 

Ce este auditul financiar?

La modul general, auditul inseamna examinarea unor informatii in mod profesionist si exprimarea unei opinii independente, facandu-se referinta la anumite criterii de calitate.

Prin Audit in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate.
Termenul de Audit este larg utilizat, el a avut initial semnificatia de Audit Financiar pentru a verifica situatiile financiare, procesele si tranzactiile unei societati. In prezent aria de cuprindere a notiunii de Audit este mult mai vasta si include,fara a se limita la acestea: Audit Operational ,Audit de Gestiune ,Audit Fiscal, Audit de Calitate, Audit de Mediu,Audit Energetic. In functie de domeniul unde este aplicat acest principiu general, exista multe tipuri de audit, de la cel financiar-contabil si pana la auditul performantei, al sistemelor informatice sau al politicii de securitate a datelor.

Daca vizitati site-ul nostru, probabil va intereseaza auditul financiar si nu alte tipuri de audit.

Conform definitiei publicate de Camera Auditorilor Financiari din Romania, „Auditul financiar reprezinta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre auditorii financiari a unei opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu Standardele internationale de audit financiar ale Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC)”.

AUDITUL FINANCIAR

Prin audit financiar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi(sau asupra unor parti ale situatiilor financiare) în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de aceasta.

Caracteristici obligatorii ale auditului financiar :
• Examinarea informatiilor supuse auditarii se face de catre un profesionist acreditat in domeniul financiar-contabil
• Auditorul este in totalitate independent de entitatea supusa auditarii
• Auditarea informatiilor se face in baza unui set de norme,standarde de calitate adoptate la nivel national si international,pe care auditorul are obligatia sa le respecte . Existenta standardelor are rolul de a creste credibilitatea opiniilor
• Opinia responsabila a auditorului se concretizeaza intr-un raport de audit,furnizand o asigurare ridicata(dar nu absoluta) ca informatiile auditate sunt prezentate in mod sincer,sub toate aspectele semnificative,in conformitate cu un referential contabil identificat.

Aria de cuprindere a diligentele intreprinse de auditor si intreg setul de proceduri utilizate de acesta pentru obtinerea probelor, se stabilesc in baza rationamentului profesional,cu respectarea standardelor.
Destinatarii raportului de audit pot fi cei insarcinati cu guvernanta entitatii si/sau tertii :statul prin institutiile sale,creditori diversi,salariati,actionari,etc.
Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin oferirea unei asigurări referitoare la:
– acurateţea declaraţiilor financiare;
– continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;
– existenţa unor fraude;
– respectarea de către entitate a obligaţiilor sale legale;
– comportamentul responsabil al entitatii faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale.

In functie de obiectivele urmarite de entitate, se disting doua tipuri de AUDIT FINANCIAR:
• AUDIT INTERN
• AUDIT EXTERN

AUDITUL INTERN examineaza:
– respectarea regulilor de functionare stabilite de societate, a deciziilor conducerii, repartizarea sarcinilor, proceduri de lucru, planificari, etc) cauzele si eventualele consecinte;
– ansamblul sistemului de control intern (preventive, de gestiune, ierarhic operativ, etc) si a sistemului contabil identifica slabiciunile sistemului de conducere si de control intern, a riscurilor asociate acestora si face propuneri pentru ameliorarea acestor sisteme;
– utilizarea eficace, eficienta, precum si protejarea resurselor financiare, materiale si umane, sesizeaza cazurile de gestiune defectuoasa, risipa, frauda, face propuneri de prevenire, eliminarea cauzelor, responsabilitati.
Auditul intern poate fi externalizat fara ca aceasta sa conduca la schimbarea continutului acestei activitati.

AUDITUL EXTERN poate fi :
AUDIT STATUTAR realizat de catre un auditor financiar (statutar), numit de Adunarea Generala a Actionarilor (Asociatilor) ( vezi Legea nr. 31/1990 republicata, art. 160)
Auditul Financiar (Statutar) cuprinde o misiune de baza si misiuni conexe.
Misiunea de baza consta in certificarea situatiilor financiare si a unor verificari specifice prevazute de Lege.

AUDIT CONTRACTUAL realizat de catre un auditor financiar contractual adica un tert, in baza unui contract cu societatea.
Auditul Contractual se efectueaza de catre auditor,de regula , in cazul in care:
– Entitatea nu are auditor statutar si doreste sa incredinteze unui specialist competent o misiune de audit financiar, similara cu cea a auditorului statutar.
– Auditorul contractual are o competenta, specializare, mai bine adaptata la o anumita actiune (evaluare: control intern, fiscal; etc)
– Se cauta opinia unui alt auditor decat cel statutar
– O misiune particulara de control ceruta de un tert, de ex. de o banca la acordarea unui imprumut.

In momentul de fata exista o confuzie privind termenii auditul financiar si auditul statutar, care se cuvine clarificata:
Auditul statutar este auditul financiar legal ,controlul legal ( chiar impus de acte normative) care conduce la certificarea situaţiilor financiare.
Denumirea de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu:
– auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii;
– auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare;
– auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale;
– auditul financiar asupra situaţiei fiscale;
– auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc.

Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”,cu conditia ca:
– examinarea sa fie facuta de un profesionist atestat,independent in raport cu entitatea,
– sa respecte standardele profesionale
– sa se finalizeze prin exprimarea unei opinii calificate intr-un raport de audit,destinat celor insarcinati cu guvernanta sau tertilor

Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar

Citeste si Servicii de contabilitate 
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

Teaha Management Consulting – audit financiarcontabilitateconsultanta  fiscalaevaluari financiarepreturi de transfernerezidenti UEAudit, Payroll &HR

Ce sunt prețurile de transfer

1. Ce sunt prețurile de transfer

Prețurile de transfer sunt prețurile la care tranzacționează între ele persoanele afiliate.

Aceste tranzacții între persoane afiliate includ, fără a fi limitate la:

  • achiziții și vânzări de bunuri și servicii
  • dobânzi și garanții bancare și comerciale
  • plăți cu titlu de redevență
  • refacturări

2. Cui se aplică prețurile de transfer și pentru ce tipuri de tranzacții

Ordinul 442/2016 prevede ca, începând cu ianuarie 2016 (tranzacții derulate în anul 2016), marii contribuabili (stabiliți prin Ordin al președintelui ANAF) care desfășoară tranzacții peste pragul de semnificație au obligația întocmirii anuale a dosarului prețurilor de transfer până la termenul de depunere a declarațiilor de impozit pe profit.

3. Dată Intocmitre dosar de prețuri de transfer

Dosarul de prețuri de transfer se intocmeste până la 25 martie în cazul în care anul financiar-fiscal este echivalent cu cel calendaristic sau la o altă dată în funcție de exercițiul financiar stabilit, în cazul societăților care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de cel calendaristic.

4. Pragurile de semnificație pentru dosarul prețurilor de transfer

Dosarul de prețuri de transfer devine obligatoriu pentru marii contribuabili dacă pragul de semnificație (exclusiv TVA) este de:

  • 200.000 euro în cazul dobânzilor înregistrate cu serviciile financiare
  • 250.000 euro în cazul prestării de servicii
  • 350.000 în cazul achizițiilor/vânzărilor de bunuri corporale sau necorporale

Cursul de schimb aplicat este cel comunicat de Banca Națională a României în ultima zi a anului.

5. Pragurile de semnificație inferioare pentru dosarul prețurilor de transfer

Pentru contribuabilii mari, mijlocii și mici cu tranzacții intra-grup inferioare pragurilor menționate mai sus (dar mai mari decât 50.000 euro în cazul dobânzilor, 50.000 euro în cazul serviciilor și 100.000 euro în cazul tranzacțiilor de bunuri), dosarul prețurilor de transfer poate fi solicitat în cadrul unei inspecții fiscale.

În acest caz, dosarul trebuie pus la dispoziția autorităților fiscale între 30 și 60 de zile, contribuabilii având posibilitatea de prelungire a termenului cu cel mult 30 de zile.

Pentru contribuabilii cu tranzacții intra-grup sub pragurile de la paragraful 2, documentarea principiului valorii de piață se va realiza în cadrul inspecțiilor fiscale, conform regulilor în vigoare.

6. Ce conține dosarul prețurilor de transfer

Un dosar de prețuri de transfer include 3 secțiuni mari:

  • partea descriptivă a grupului și a societății analizate. Prezintă descrierea grupului și a societății analizate, elaborează o matrice care include toate entitățile și fluxurile grupului, istoricul, structură juridică și alte informații;
  • analiza funcțională și identificarea activităților cu valoare adăugată și a fluxului creator de valoare din cadrul grupului. Se bazează pe discuții cu persoane-cheie din departamentele societății pentru a identifica activitățile realizate în cadrul societății și grupului.
  • analiza economică și documentarea rezonabilității prețurilor de transfer prin metoda comparării prețurilor, metoda cost plus, metoda prețului de revânzare, metoda marjei nete, metoda împărțirii profitului. Necesită un break down al contului de profit și pierdere pentru a identifica marja de profit pe fiecare tip de activitate/tranzacție cu persoane afiliate.

7. Unde se depune dosarul de prețuri de transfer

Dosarul de prețuri de transfer nu trebuie depus la ANAF!

Acesta trebuie prezentat în termen de 10 zile de la solicitarea scrisă a organului de inspecție fiscală (atât în cadrul, cât și în afara unei acțiuni de inspecție fiscală) începând cu data de 25 martie (pentru cotribuabili mari care depășesc pragurile de materialitate) și în termen de 60 de zile cu posibilitatea prelungirii cu încă 30 de zile (numai în cazul unei acțiuni de inspecție fiscală) pentru celelalte categorii de contribuabili care depășesc pragurile de materialitate.

8. Care este legislația aplicabilă

Legislația prețurilor de transfer are în centru ideea de impozitare a profitului la nivelul societății/statului unde este obținut. Implementarea ei la nivel internațional și la nivelul României reglementează transferurile trans-frontaliere, asigură o bază impozabilă corectă și previne transferul artificial al profiturilor în jurisdicții fiscale în care există anumite interese ale acționarilor (rată de impozitare redusă, țară de rezidență, etc.).

Această ramură a legislației fiscale este rezultatul activității Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care a emis o serie de recomandări preluate de legislațiile locale ale statelor membre, cât și de statele ne-membre OCDE (printre care se numără și România).

Principiul de bază al recomandărilor poartă denumirea ”arm’s length” – principiul ”lungimii de braț” – care stipulează că prețurile practicate între afiliați trebuie să fie încheiate la un preț de piață sau un preț convenit între persoane independente pentru tranzacții similare și în condiții de piață liberă.

Recomandările OCDE au fost preluate cu titlu de lege în diferite jurisdicții ale lumii și au rezultat în obligativitatea pregătirii dosarului de prețuri de transfer.

Citeste si Servicii de Contabilitate
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

Teaha Management Consulting – audit financiar, contabilitate, consultanta financiar fiscala, evaluari financiare, preturi de transfer, nerezidenti UE, Audit, Payroll &HR