Archives

Cei care plătesc impozitul pe venit, CAS şi CASS vor completa o singura declaraţie.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, joi, că în şedinţa de guvern va fi aprobată ordonanţa care comasează cele şapte declaraţii într-una singură, aceasta putând fi depusă, inclusiv electronic, până pe 15 iulie, iar plata contribuţiilor urmând să fie efectuată până pe 31 martie 2019.

”Am promis că Declaraţia 600 va dispărea. Am cerut o nouă reglementare să vină în sprijinul contribuabilului prin simplificare şi justificare raţională a procedutrilor. Vom adopta ordonanţa prin care vom introduce noua reglementare de plată a impozitului pe venit, CAS şi CASS. În primul rând, persoanele fizice care plătesc impozitul pe venit, CAS şi CASS vor completa o unică declaraţie, nu şapte – cum a fost până acum. Cred că asta reprezintă o simplificare majoră. Noul formular se va depune o singură dată pe an, iar termenul de depunere pentru anul acesta este de 15 iulie. Plata contribuţiilor poate fi efectuată până pe 31 martie 2019”, a declarat Viorica Dăncilă la începutul şedinţei Executivului.

Ea a mai precizat că impozitul pe venit va putea fi plătit la venitul estimat pentru anul curent, iar evaluarea pentru încadrarea de plătitor CAS şi CASS se va face în funcţie de venitul estimat pentrru anul curent, persoanele fizice putând rectifica declaraţia până la termenul de plată.

”Noua reglementare va permite şi depunerea prin mijloace electronice a declaraţiei unice. Practic, cetăţenii vor avea mai puţin timp de petrecut pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale, iar ANAF va putea lucra mai repede, mai bine şi cu costuri mai mici pentru a procesa declaraţiile şi a emite deciziile de impunere”, a mai spus premierul.

 Dăncilă i-a cerut ministrului de Finanţe, Eugen Teodorovici, ca după şedinţă să explice public modificările din ordonanţă.

Se confirmă o creştere economică de 7%, în 2017. Care sunt domeniile cele mai performante

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru anul 2017 a fost de 856,35 miliarde de lei preţuri curente, mai mare cu 7% faţă de anul 2016, principalii factori de creştere economică fiind industria, comerţul şi agricultura, arată datele comunicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit INS, la creşterea PIB, în anul 2017 faţă de anul 2016, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

– industria (+1,9%), cu o pondere de 24,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8%;
– serviciile, care cuprind ramurile comerţ (cu ridicata şi cu amănuntul) repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,6%), cu o pondere de 18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,4%;

 – agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (+18,3%);
– activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 6,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,9%;
– impozitele nete pe produs (+0,7%), cu o pondere de 9,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,5%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:

– cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 10,3% contribuind cu 6,4% la creşterea PIB;
– formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,2%, consecinţă a creşterii cu 5,4% a volumului său.

INS menţionează că o contribuţie negativă importantă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-0,8%), consecinţă a creşterii cu 9,5% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 11,1%.

„Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul IV 2017 a fost de 221,79 miliarde de lei preţuri curente, în creştere cu 0,6% faţă de trimestrul III 2017 şi cu 7,0% faţă de trimestrul IV 2016”, a mai comunicat INS.

Sursa MEDIAFAX

Costul suportat de angajatori pentru forţa de muncă a crescut anul trecut cu aproape 15%. Domeniile unde s-au înregistrat cele mai mari creşteri / Cum arată situaţia în sectorul bugetar

În trimestrul IV 2017, costul orar al forţei de muncă în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare a înregistrat o rată de creştere de 1,29% faţă de trimestrul precedent şi de 14,29% faţă de acelaşi trimestru din 2016, arată datele comunicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În formă brută (neajustată), faţă de aceleaşi perioade de comparaţie, variaţia costului orar al forţei de muncă a avut o tendinţă similară cu forma ajustată sezonier (+2,37%, respectiv +15,65%).

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, costul orar al forţei de muncă a crescut în toate activităţile economice.

Pe principalele activităţi ale sectorului economic, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (28,73%), în industria extractivă (21,56%) şi în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (16,61%), determinate în principal de aplicarea prevederilor legale în domeniu.

 În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după efectul zilelor lucrătoare) ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel: în administraţie publică cu 27,58%, în sănătate şi asistenţă socială cu 18,56% şi în învăţământ cu 16,81%.

„Creşterea faţă de acelaşi trimestru al anului precedent – indici în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare – pentru componenta privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 14,24%, iar pentru indicii în formă brută (neajustată) de 15,65%. Componenta privind cheltuielile indirecte (non-salariale) a înregistrat creşteri similare (14,48%, respectiv 15,64%)”, precizează INS, într-un comunicat.

Faţă de trimestrul III 2017, costul orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut, în trimestrul IV 2017, în majoritatea activităţilor economice.

Cele mai semnificative creşteri s-au înregistrat în industria extractivă (14,32%), în tranzacţii imobiliare (8,8%) şi în intermedieri financiare şi asigurări (7,17%). Cea mai mare scădere a costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a avut loc în învăţământ (-24,1%) ca urmare a creşterii timpului efectiv lucrat faţă de trimestrul precedent (fenomen caracteristic acestei activităţi în trimestrul al IV-lea al fiecărui an, cauzat de reînceperea anului şcolar).

„În trimestrul IV 2017, creşterea faţă de trimestrul anterior (pentru indicii în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a componentei privind cheltuielile directe (salariale) cu forţa de muncă a fost de 1,22%, iar cea a cheltuielilor indirecte (non-salariale) de 1,57%. Creşterile înregistrate de cele două componente – pentru indicii în formă brută (neajustată) – au fost de 2,34%, respectiv 2,49%”, se mai arată în comunicatul INS.

sursa Mediafax

CERE OFERTA Servicii Salarizare office@teaha.ro 021-407.49.00

Un nou experiment fiscal. Guvernul vrea comasarea a şapte declaraţii, inclusiv Formularul 600, şi a pus proiectul în dezbatere publică

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, joi, că Guvernul pune în dezbatere publică proiectul de ordonanţă de urgenţă care prevede comasarea a şapte declaraţii fiscale, inclusiv a declaraţiei 600, ea precizând că Executivul încurajează depunerea declaraţiei unice în mediul online.

”Am promis încă din prima şedinţă de guvern că vom face o modificare în ceea ce priveşte Declaraţia 600. Declaraţia 600 este un subiect de mare interes pentru mulţi români. Guvernul va introduce astăzi (joi – n.r.) în dezbatere publică varianta declaraţiei, urmând ca cele mai bune propuneri să fie asumate şi incluse în cadrul proiectului final. Sunt convinsă că aceasta este o veste bună pentru mulţi care aveau un val mărit de aşteptare în ceea ce priveşte această declaraţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în debutul şedinţei de Guvern.

Ea a precizat că, în loc de şapte declaraţii, va fi una unică.

”Plăţile pentru impozitul pe venit, CAS şi CASS în cursul anului se fac la venitul estimat pentru anul curent, nu la venitul realizat în anul precedent. Există un singur termen de plată, respectiv până la data de 31 martie a anului următor celui în care se realizează venitul, în loc de cinci termene de plată. A fost eliminată obligaţia de a efectua plăţi anticipate, ceea ce conduce la eliminarea dobânzilor şi penalităţilor pentru neplata la aceste termene. Contribuabilul poate alege să efectueze plăţi oricând în cursul anului, care vor conduce la posibilitatea resurselor financiare în cursul anului, în funcţie de necesităţilor proprii ale contribuabilului. Se acordă bonificaţie, adică se reduce suma de plată pentru efectuarea plăţuilor înainte de termenul limită”, a mai spus Dăncilă.

 Potrivit premierului, contribuabilii nu se vor mai deplasa la organul fiscal dacă vor depune declaraţia unică în spaţiul privat virtual.

”Încurajăm depunerea declaraţiilor în mediul online şi pentru acest lucru se acordă chiar o bonificaţie. Încadrarea ca plătitor de CAS sau CASS se fac în funcţie de venitul estimat pentru anul curent, independent de venitul realizat în anul precedent. Calitatea de asigurat se dobândeşte de la data depunerii declaraţiei, nu de la data efectuării llăţii, ca în prezent. Persoanele cu venituri mici sau fără venituri sunt asigurate în sistemul de sănătate timp de 12 luni dacă plătesc CASS la nivelul a şase salarii minime brute – 1900 de lei, faţă de nivelul a 12 salarii minime, cât plătesc în prezent”, a mai precizat Viorica Dăncilă.

sursa Mediafax

Calendarul obligaţiilor fiscale pe luna decembrie 2017

Calculator taxe

Teaha Management Consulting  prezintă principalele repere din calendarul obligaţiilor fiscale stabilite de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru luna decembrie 2017.

 

Luni, 4 decembrie
– Depunerea Cererii de restituire a accizelor în baza prevederilor art. 395 din Codul fiscal – Anexa nr. 27 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi beneficiarii scutirilor de accize (instituţii, organizaţii). Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 395 şi HG 1/2016 titlul VIII pct.75 alin. (5)
– Depunerea Declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional aferente perioadei de raportare precedente (lună, trimestru etc.). Perioada de raportare este cea declarată pentru depunerea decontului de TVA prevăzută la art. 322 din Legea nr.227/2015) – Formularul 394. Sunt vizate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, conform art. 316 din Legea nr.227/2015, obligate la plata taxei conform art. 307 alin.(1), (2), (6) şi (7) din Legea nr.227/2015, pentru operaţiuni impozabile în România conform art.268 alin.(1) din Legea nr.227/2015. De asemenea, sunt vizate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, conform art.3 16 din Legea nr. 227/2015, care realizează în România, de la persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, achiziţii de bunuri sau servicii taxabile. Legislaţie relevantă: OPANAF 2328/2016.

Vineri, 8 decembrie
– Depunerea Declaraţiei de menţiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care utilizează trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România – Formularul 092. Sunt vizaţi contribuabilii înregistraţi în scop de TVA care utilizează ca perioadă fiscală trimestrul şi care au efectuat o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, fiind astfel obligaţi să îşi modifice perioada fiscală, devenind plătitori de TVA lunar. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 322, OPANAF nr. 1165/2009.

Luni, 11 decembrie
– Depunerea Declaraţiei pe propria răspundere pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la art.331 alin.(2) lit.e) pct.2 din Codul fiscal – Formularul 089. Sunt vizate persoanele înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316 din Codul fiscal stabilite în România, conform art. 266 alin. (2), care au obţinut licenţă de furnizare a energiei electrice în perioada 1-31 decembrie şi care au activitate principală revânzarea energiei electrice, iar consumul propriu din energia electrică cumpărată este neglijabil. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.331 alin. (2) lit.e) pct.2, OPANAF 3628/2015
– Depunerea declaraţiilor: 010 Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică – Formularul 010, apoi 020 Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane fizice române şi străine care deţin cod numeric personal – Formularul 020 şi/sau 070 Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere – Formularul 070. Sunt vizate persoanele impozabile, înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea 227/2015, care nu au depăşit plafonul de scutire şi care doresc să fie scoase din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA. Legea 227/2015 art.310 alin.(7). Legislaţie relevantă: OPANAF 3698/2015
– Depunerea formularului Notificare privind aplicarea/încetarea aplicării regimului special pentru agricultori – Formularul 087. Sunt vizate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea 227/2015, care optează pentru aplicarea regimului special pentru agricultori. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.3151 alin.(1) lit c) şi d), OPANAF nr.3698/2016.

Vineri, 15 decembrie
– Depunerea Situaţiei eliberărilor pentru consum de tutun fin tăiat, destinat rulării în ţigarete/alte tutunuri de fumat în luna … anul … – Anexa nr. 4 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi sau importatorii autorizaţi pentru produse din grupa tutunului prelucrat. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 354 alin. (8), HG 1/2016 titlul VIII pct.13 alin. (1)
– Depunerea Situaţiei eliberărilor pentru consum de ţigarete/ţigări şi ţigări de foi în luna … anul … – Anexa nr. 3 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi sau importatorii autorizaţi pentru produse din grupa tutunului prelucrat. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 354 alin. (8), HG 1/2016 titlul VIII pct.13 alin.(1)
– Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile/utilizările de produse accizabile şi livrările de produse finite rezultate în luna … anul …, pentru luna precedentă – Anexa nr. 26 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal. Sunt vizaţi operatorii economici care deţin autorizaţii de utilizator final (produse energetice). Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 394 şi art. 398, HG 1/2016 titlul VIII pct.63 şi pct.97 alin. (1)
– Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile/utilizările de produse accizabile şi livrările de produse finite rezultate în luna …, pentru luna precedentă – Anexa nr. 26 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi operatorii economici care deţin autorizaţie de utilizator final (alcoolul etilic şi a produse alcoolice). Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 397, HG 1/2016 titlul VIII pct.85
– Depunerea Situaţiei centralizatoare privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile pentru luna precedentă – Anexa nr.19 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi destinatarii înregistraţi şi reprezentanţii fiscali pentru achiziţiile şi livrările de produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.375 alin. (1), HG 1/2016 titlul VIII pct.46 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de alcool şi băuturi spirtoase pentru luna precedentă – Anexa nr.12 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie de produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de vinuri/băuturi fermentate/produse intermediare pentru luna precedentă – Anexa nr. 13 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de bere pentru luna precedentă – Anexa nr. 14 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie tutunuri prelucrate pentru luna precedentă – Anexa nr. 15 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de producţie de produse energetice pentru luna precedentă – Anexa nr.16 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea Situaţiei privind operaţiunile desfăşurate în antrepozitul fiscal de depozitare pentru luna precedentă – Anexa nr. 17 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare produse accizabile. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 367 alin. (1) lit. l), HG 1/2016 titlul VIII pct. 39 alin. (2)
– Depunerea jurnalelor pentru luna precedentă privind livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviaţie – Anexa nr. 29 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal sau navigaţie – Anexa nr. 31 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru producţie/depozitare. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 399 alin. (1) lit. a) şi lit. b), HG 1/2016 titlul VIII pct. 92 alin.(2), pct. 93 alin. (8) şi (10)
– Depunerea jurnalelor pentru luna precedentă privind achiziţiile/livrările de combustibil destinat utilizării exclusiv pentru aviaţie – Anexa nr. 30 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal sau navigaţie – Anexa nr. 32 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi pentru depozitare. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 399 alin. (1) lit. a) şi lit. b), HG 1/2016 titlul VIII pct. 92 alin. (2), pct. 93 alin. (8) şi (10)
– Depunerea Situaţiei centralizatoare privind livrările de produse accizabile în luna … anul …, pentru luna precedentă – Anexa nr. 21 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi operatorii economici care deţin autorizaţii de expeditor înregistrat. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 383 alin. (3), HG 1/2016 titlul VIII pct. 52 alin. (3)
– Depunerea Evidenţei achiziţionării, utilizării şi returnării marcajelor pentru luna precedentă – Anexa nr. 42 din normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul Fiscal. Sunt vizaţi antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi şi importatorii autorizaţi de produse supuse marcării. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 424 alin. (5), HG 1/2016 titlul VIII pct. 152 alin. (2)
– Efectuarea plăţii anticipate de 50% din impozitul pe venitul din activităţile agricole (a doua rată). Sunt vizaţi contribuabilii care obţin venituri din activităţi agricole stabilite prin norme de venit. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 107 alin. (6)
– Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, aferentă semestrului II 2017. Sunt vizaţi contribuabilii prevăzuţi la art. 103 alin. (1) din Legea nr.227/2015. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 174 alin. (9).

Joi, 21 decembrie
– Plata taxei pentru licenţa de organizare a jocurilor de noroc, aferentă anului 2017. Sunt vizaţi organizatorii de jocuri de noroc. Legislaţie relevantă: OUG 77/2009 art.14 alin. (2) lit. a), pct. ii)
– Efectuarea plăţilor anticipate privind impozitul pe venit, aferente trimestrului IV 2017. Sunt vizaţi contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor (cu excepţia veriturilor din arendare), activităţi agricole impuse în sistem real, silvicultură şi piscicultură. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 121 alin. (4), Legea nr. 207/2015 art. 155 alin.(2)
– Plata taxei anuale pentru autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc, aferentă trimestrului următor. Sunt vizaţi organizatorii de jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor şi jocurile tip slot-machine. Legislaţie relevantă: OUG 77/2009 art. 14 alin. (2) lit. b) pct. (i) / B, Legea 207/2015 art. 155 alin. (2)
– Plata impozitului pe reprezentanţă, tranşa a II-a. Sunt vizate persoanele juridice străine cu reprezentanţă în România. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.237 alin. (1)
– Plata impozitului reţinut la sursă în luna precedentă. Sunt vizaţi plătitorii următoarelor venituri: din drepturi de proprietate intelectuală, din premii şi jocuri de noroc, încasări obţinute de nerezidenţi, venituri din alte surse. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 72 alin. (3), art.73 alin. (1) şi (4), art. 110 alin. (6), art. 115 alin. (3), art. 224 alin. (5) şi (6)
– Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, aferentă trimestrului IV 2017. Sunt vizate persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, care determină venitul net anual în sistem real şi/sau pe baza normelor anuale de venit. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 151 aln. (2)
– Depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată la bugetul de stat – Formularul 100. Sunt vizaţi: lunar – contribuabilii prevăzuţi în OPANAF 587/2016, anexa 4, cap. I, subcap. 1, paragraf 1.1; alte termene – contribuabilii prevăzuţi în OPANAF 587/2016, anexa 4, cap. I, subcap. 1, par. 1.3 (a se urmări instrucţiunile de completare din formular). Legislaţie relevantă: OPANAF 587/2016
– Depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate pentru luna precedentă – Formularul 112. Sunt vizate: persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, instituţiile prevăzute la art.136 lit. d) – f) din Legea nr. 227/2015, precum şi persoanele fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte; persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri din activităţi dependente; instituţiile publice care calculează, reţin, plătesc şi suportă contribuţii sociale obligatorii în numele asiguratului; orice persoane plătitoare de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.147 alin. (1) şi alin. (2), OMFP 1045/2012
– Depunerea Declaraţiei privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România pentru luna precedentă – Formularul 224. Sunt vizate persoanele fizice care obţin salarii din străinătate pentru activităţi în România şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 82 alin. (2), OPANAF 3622/2015
– Depunerea Decontului de taxă pe valoarea adăugată – Formularul 300. Sunt vizate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 lunar, trimestrial, semestrial, anual – după caz (a se urmări instrucţiunile de completare din formular). Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art.323 alin. (1), OPANAF 591/2017
– Depunerea Decontului special de taxa pe valoarea adăugată pentru luna precedentă – Formularul 301. Sunt vizate persoanele menţionate în instrucţiunile de completare a formularului, pentru fiecare secţiune. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 324 alin. (2), OPANAF 592/2016
– Depunerea Declaraţiei privind sumele rezultate din ajustarea/corecţia ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată – Formularul 307. Sunt vizate persoanele impozabile prevăzute la art. 280 alin. (6), art.270 alin. (7), art. 310 alin. (7), art. 316 alin. (11) lit. a) – e) şi g) din Legea nr. 227/2015. Legislaţie relevantă: OPANAF 793/2016
– Depunerea Declaraţiei privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal – Formularul 311. Sunt vizate persoanele impozabile al căror cod de TVA a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 şi care efectuează în perioada în care nu au cod valid de TVA livrări şi/sau achiziţii/prestări de bunuri/servicii care sunt obligate la plata TVA. Legislaţie relevantă: OPANAF 795/2016
– Plata taxei pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale. Sunt vizaţi titularii licenţelor/permiselor pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale. Legislaţie relevantă: Legea 85/2003 art. 44, Legea 207/2015 art.155 alin.(2)
– Plata taxei anuale pentru autorizaţia de exploatare a jocurilor de noroc. Sumele care rezultă din aplicarea procentelor prevăzute în anexă la veniturile estimate de operatorul economic, dar nu mai puţin decât taxa anuală minimală – până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care documentaţia a fost aprobată; în cazul în care, în cursul anului de autorizare, încasările efective depăşesc încasările estimate prin documentaţia prezentată la data autorizării, taxa se va recalcula prin aplicarea cotei procentuale asupra încasărilor efective cumulate de la începutul perioadei de autorizare. Recalcularea se va efectua lunar, începând cu prima lună în care se înregistrează depăşirea rezultatelor estimate. Încasările efective cumulate şi taxa plătită de la începutul perioadei de autorizare până la finele lunii precedente celei pentru care se face regularizarea se va declara şi plăti până la data de 25 a lunii următoare. Sunt vizaţi organizatorii de jocuri de tip pariu, jocuri de noroc, bingo – organizate prin TV, pariuri on-line, jocuri bingo prin internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă, jocuri de noroc on-line. Legislaţie relevantă: OUG 77/2009 art. 14 alin. (2) lit. b) iii).

Miercuri, 27 decembrie
– Depunerea notificării pentru încetarea aplicării sistemului TVA la încasare – Formularul 097. Sunt vizate persoanele impozabile care depăşesc plafonul de 2.250.000 de lei, ca şi persoanele impozabile care renunţă la aplicarea sistemului TVA la încasare. Legislaţie relevantă: OPANAF 1503/2016
– Depunerea Declaraţiei recapitulative privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare de bunuri pentru luna precedentă – Formularul 390 VIES. Sunt vizaţi contribuabilii înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 316 sau art. 317 din Legea nr. 227/2015. Legislaţie relevantă: Legea 227/2015 art. 325, OPANAF 592/2017.

Calendarul obligaţiilor fiscale pe întregul an 2017 poate fi găsit AICI.

Sursa Mediafax.

Citeste si Servicii de contabilitate 
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

Teaha Management Consulting – audit financiarcontabilitateconsultanta  fiscalaevaluari financiarepreturi de transfernerezidenti UEAudit, Payroll &HR

Auditul financiar

Ce este auditul financiar?

La modul general, auditul inseamna examinarea unor informatii in mod profesionist si exprimarea unei opinii independente, facandu-se referinta la anumite criterii de calitate.

Prin Audit in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate.
Termenul de Audit este larg utilizat, el a avut initial semnificatia de Audit Financiar pentru a verifica situatiile financiare, procesele si tranzactiile unei societati. In prezent aria de cuprindere a notiunii de Audit este mult mai vasta si include,fara a se limita la acestea: Audit Operational ,Audit de Gestiune ,Audit Fiscal, Audit de Calitate, Audit de Mediu,Audit Energetic. In functie de domeniul unde este aplicat acest principiu general, exista multe tipuri de audit, de la cel financiar-contabil si pana la auditul performantei, al sistemelor informatice sau al politicii de securitate a datelor.

Daca vizitati site-ul nostru, probabil va intereseaza auditul financiar si nu alte tipuri de audit.

Conform definitiei publicate de Camera Auditorilor Financiari din Romania, „Auditul financiar reprezinta activitatea de examinare, in vederea exprimarii de catre auditorii financiari a unei opinii asupra situatiilor financiare, in conformitate cu Standardele internationale de audit financiar ale Federatiei Internationale a Contabililor (IFAC)”.

AUDITUL FINANCIAR

Prin audit financiar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi(sau asupra unor parti ale situatiilor financiare) în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de aceasta.

Caracteristici obligatorii ale auditului financiar :
• Examinarea informatiilor supuse auditarii se face de catre un profesionist acreditat in domeniul financiar-contabil
• Auditorul este in totalitate independent de entitatea supusa auditarii
• Auditarea informatiilor se face in baza unui set de norme,standarde de calitate adoptate la nivel national si international,pe care auditorul are obligatia sa le respecte . Existenta standardelor are rolul de a creste credibilitatea opiniilor
• Opinia responsabila a auditorului se concretizeaza intr-un raport de audit,furnizand o asigurare ridicata(dar nu absoluta) ca informatiile auditate sunt prezentate in mod sincer,sub toate aspectele semnificative,in conformitate cu un referential contabil identificat.

Aria de cuprindere a diligentele intreprinse de auditor si intreg setul de proceduri utilizate de acesta pentru obtinerea probelor, se stabilesc in baza rationamentului profesional,cu respectarea standardelor.
Destinatarii raportului de audit pot fi cei insarcinati cu guvernanta entitatii si/sau tertii :statul prin institutiile sale,creditori diversi,salariati,actionari,etc.
Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin oferirea unei asigurări referitoare la:
– acurateţea declaraţiilor financiare;
– continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei;
– existenţa unor fraude;
– respectarea de către entitate a obligaţiilor sale legale;
– comportamentul responsabil al entitatii faţă de problemele legate de mediu şi probleme sociale.

In functie de obiectivele urmarite de entitate, se disting doua tipuri de AUDIT FINANCIAR:
• AUDIT INTERN
• AUDIT EXTERN

AUDITUL INTERN examineaza:
– respectarea regulilor de functionare stabilite de societate, a deciziilor conducerii, repartizarea sarcinilor, proceduri de lucru, planificari, etc) cauzele si eventualele consecinte;
– ansamblul sistemului de control intern (preventive, de gestiune, ierarhic operativ, etc) si a sistemului contabil identifica slabiciunile sistemului de conducere si de control intern, a riscurilor asociate acestora si face propuneri pentru ameliorarea acestor sisteme;
– utilizarea eficace, eficienta, precum si protejarea resurselor financiare, materiale si umane, sesizeaza cazurile de gestiune defectuoasa, risipa, frauda, face propuneri de prevenire, eliminarea cauzelor, responsabilitati.
Auditul intern poate fi externalizat fara ca aceasta sa conduca la schimbarea continutului acestei activitati.

AUDITUL EXTERN poate fi :
AUDIT STATUTAR realizat de catre un auditor financiar (statutar), numit de Adunarea Generala a Actionarilor (Asociatilor) ( vezi Legea nr. 31/1990 republicata, art. 160)
Auditul Financiar (Statutar) cuprinde o misiune de baza si misiuni conexe.
Misiunea de baza consta in certificarea situatiilor financiare si a unor verificari specifice prevazute de Lege.

AUDIT CONTRACTUAL realizat de catre un auditor financiar contractual adica un tert, in baza unui contract cu societatea.
Auditul Contractual se efectueaza de catre auditor,de regula , in cazul in care:
– Entitatea nu are auditor statutar si doreste sa incredinteze unui specialist competent o misiune de audit financiar, similara cu cea a auditorului statutar.
– Auditorul contractual are o competenta, specializare, mai bine adaptata la o anumita actiune (evaluare: control intern, fiscal; etc)
– Se cauta opinia unui alt auditor decat cel statutar
– O misiune particulara de control ceruta de un tert, de ex. de o banca la acordarea unui imprumut.

In momentul de fata exista o confuzie privind termenii auditul financiar si auditul statutar, care se cuvine clarificata:
Auditul statutar este auditul financiar legal ,controlul legal ( chiar impus de acte normative) care conduce la certificarea situaţiilor financiare.
Denumirea de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu:
– auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii;
– auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare;
– auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale;
– auditul financiar asupra situaţiei fiscale;
– auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc.

Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca “audit financiar”,cu conditia ca:
– examinarea sa fie facuta de un profesionist atestat,independent in raport cu entitatea,
– sa respecte standardele profesionale
– sa se finalizeze prin exprimarea unei opinii calificate intr-un raport de audit,destinat celor insarcinati cu guvernanta sau tertilor

 

Prețuri de transfer

Asiguram consultanta si pregatirea dosarului de preturi de transfer.

Dosarul prețurilor de transfer este documentul prin care fiecare contribuabil care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate trebuie să justifice cuantumul prețurilor tranzacțiilor respective și să demonstreze respectarea ”prețului pieței”. Pe baza informațiilor furnizate prin dosar, inspectorul fiscal ia decizia de a accepta sau de a ajusta prețurile de transfer practicate de contribuabil.

Dosarul preturilor de transfer este obligatoriu sa se intocmeasca si sa se depuna anual la autoritati de catre unii mari contribuabili. Contribuabilii mici si mijlocii intocmesc acest dosar al preturilor de transfer doar la cererea echipelor de inspectie fiscala, cand tranzactiile cu entitati afiliate depasesc anumite plafoane.

Analiza preturilor de transfer presupune prin natura activitatii examinarea unor tranzactii transfrontaliere astfel incat abordarea tranzactiilor de catre o retea de profesionisti reunind cunostinte si experienta locala in fiecare din statele participante la tranzactiile transfrontaliere este solutia optima. Participarea unei retele de profesionisti implica atat crearea unui cadru cooperativ de analiza, cat si considerarea implicatiilor si reglementarilor locale din fiecare din statele participante la tranzactie.

FII PRIMUL CARE ÎȘI CUNOAȘTE RISCURILE ÎN INTERVALUL VALORII DE PIAŢĂ

transfer_priceDacă vorbim despre impozitul pe profit, TVA sau despre variatele forme de impozit pe venit ale persoanelor afiliate (fie ele juridice sau fizice, naţionale sau internaţionale), atunci vorbim cu siguranţă de preţurile de transfer şi de Serviciul preţuri de transfer al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (“ANAF”).

O învăţătură antică spune că “omul plănuieşte și Dumnezeu zâmbeşte”. Dacă ar fi să adaptăm acest aforism la realităţile practicilor fiscale de zi cu zi, în special de transfer pricing, putem spune că “managerul plănuieşte și ANAF zâmbeşte”.

Nu întâmplător plasăm aici această parafrază, ci pentru că tot mai des observăm dispute aferente preţurilor de transfer între managementul ambițios al companiilor afiliate și inspectorii fiscali reticenți ca urmare a abordărilor diferite dintre aceștia dar si a lipsei documentelor justificative pentru tranzacțiile derulate cu persoanele afiliate.

Analiza preturilor de transfer presupune prin natura activitatii examinarea unor tranzactii transfrontaliere. Cooperarea cu parteneri nostri internationali in analiza proiectelor de preturi de transfer si spetelor internationale privind preturi de transfer, restructurari de afaceri si litigii fiscale ne ofera un plus de experienta, o perspectiva matura, precum si posibilitatea de a aborda cu succes orice tip de tranzactii pornind de la clienti care activeaza in industrii larg reprezentate (productie/distributie) si ajungand la tranzactii ce necesita cunostinte specializate (sectorul asigurarilor, bancar, energiei, etc.).

Experienta Teaha Management Consulting in proiecte de preturi de transfer se caracterizeaza printr-un numar impresionat de proiecte realizate, din care majoritatea vizeaza proiecte care au fost examinate de catre autoritatea fiscala din Romania si au fost acceptate fara a se stabili ajustari ale impozitului pe profit. Abordarea noastra se concentreaza pe minimizarea efectelor adverse si pe controlul procesului de prezentare a documentatiei privind dosarul preturilor de transfer, prin oferirea de asistenta pentru documentatia intocmita. Astfel, ne asiguram ca documentatia intocmita va fi examinata intr-un mod corect, argumentand si completand daca este necesar analiza noastra.

Citeste si Servicii de contabilitate 
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

Teaha Management Consulting – audit financiarcontabilitateconsultanta  fiscalaevaluari financiarepreturi de transfernerezidenti UEAudit, Payroll &HR

Creştere economică de 6,5% pentru România în 2017, dar ritmul nu e sustenabil. Ce spune raportul despre deficitul bugetar de anul viitor

Agenţia de evaluare financiară Moody`s prognozează o creştere economică de 6,5% pentru România, în 2017 şi de 5% în 2018, avertizând că în ciuda premiselor pentru o creştere economică robustă, aceasta nu este sustenabilă, iar deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB, anul viitor.

„Politicile fiscale expansioniste recente au erodat procesul de consolidare care a urmat crizei financiare globale. În acelaşi timp, politicile macroeconomice au generat creşterea rapidă a salariilor, care reprezintă un risc pentru competitivitatea economică şi amplifică deficitul de cont curent”, susţine Daniela Re Fraschini, analistă şi autoare a raportului de ţară realizat de agenţia de evaluare financiară Moody`s.

România a înregistrat progrese vizibile în privinţa corectării dezechilibrelor macroeconomice, creând premisele pentru o creştere economică robustă. Totuşi, aceste progrese ar putea fi erodate pe termen mediu, se arată în document.

Produsul Intern Brut (PIB) este aşteptat să crească cu 6,5% în 2017 înainte să scadă la 5,0% în 2018. Moody`s anticipează că stimulii fiscali vor ajuta creşterea economică pe termen scurt, dar este puţin probabil ca aceasta să fie sustenabilă.

Factorii care generează creşterea economică, în frunte cu consumul privat, sunt aşteptaţi să rămână neschimbaţi, în contextul în care politicile fiscale expansioniste continuă în 2017-2018. Totuşi, consumul privat va scădea pe măsură ce efectul stimulilor fiscali se va atenua, se arată în raportul agenţiei.

Mai mult, reformele economice structurale limitate, persistenţa slăbiciunilor la nivelul cadrului instituţional şi al eficienţei instituţionale şi politicile economice care împiedică creşterea investiţiilor private continuă să afecteze negativ potenţialul economic de creştere pe termen lung al României, avertizează Moody`s .

Finanţele publice au continuat să se deterioreze în 2017, iar tendinţa se va menţine şi anul viitor, anticipează agenţia, din cauza măsurilor fiscale şi bugetare adoptate în 2015-2016, ca parte a noului Cod Fiscal, inclusiv reducerea TVA la 19% de la 20%. Agenţia estimează că deficitul bugetar va rămâne la 3% din PIB anul acesta, dar va depăşi 3% din PIB în 2018.

 

Citeste si: Stabilitatea economiei și predictibilitatea politică vor atrage investițiile

Sursa Mediafax

 

Citeste si Audit financiar
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

Teaha Management Consulting – audit financiarcontabilitateconsultanta fiscalaevaluari financiarepreturi de transfernerezidenti UEAudit, Payroll &HR

ROBOR la 3 luni creşte la 2,19%, valoare pe care a mai atins-o în august 2014

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut vineri la 2,19%, valoare pe care a mai atins-o în august 2014, conform datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Joi, 23 noiembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 2,15%, iar pe 20 noiembrie a atins 2,18%.

De asemenea, indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 2,30%, de la 2,29%, cât a fost cotat pe 23 noiembrie.

Indicele ROBOR la nouă luni, care reprezintă rata

Cosmetice pentru masina ta

dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, s-a menţinut la 2,32%.

La începutul acestui an, ROBOR la trei luni era cotat la 0,87%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

 

Sursa Mediafax
Citeste si Audit financiar
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

Teaha Management Consulting – audit financiarcontabilitateconsultanta fiscalaevaluari financiarepreturi de transfernerezidenti UEAudit, Payroll &HR

Zece indicatori economici care arată unde este ţara astăzi şi unde trebuie să ajungă

În 2018 România trebuie să se uite înapoi să vadă ce a ţinut-o în viaţă şi înainte pentru a identifica factorii de dezvoltare economică necesari pentru a trece pentru totdeauna la statutul de ţară dezvoltată avem un drum lung în faţă.

Salariile sunt la 20% faţă de Germania, una din trei locuinţe nu are canalizare şi apă, este nevoie de zeci de miliarde de euro pentru şosele şi căi ferate Cu o creştere economică de 5-7% pe an timp de 2-3 decenii putem ajunge Vestul din urmă Programe precum „România 5%“ lansat de Ziarul Financiar în 2014, când nimeni nu credea că este posibil, arată astăzi, când nivelul de creştere economică este de 7%, că se poate accelera creşterea. Resurse sunt destule: umane, naturale, financiare. Cu un proiect ambiţios şi mult curaj, putem face saltul.

Angajaţii români au salarii de patru ori mai mici decât germanii, iar PIB-ul pe locuitor este de 4,5 ori mai scăzut decât în Ger­ma­nia. În acelaşi timp, re­ţea­ua de autostrăzi germană este de 17 ori mai mare (deşi supra­fa­ţa ţării este doar cu o treime mai mare decât a României), iar în Germania aproape că nu există lo­cuin­ţă fără acces la toa­le­tă în interior (pe când în Ro­mâ­nia unu din trei locuitori nu are baie în casă). ZF a cen­tra­li­zat 10 indicatori care arată cum stă România în prezent faţă de Germania şi ca­re sunt mă­surile care vor duce, pe termen me­diu şi lung, la o ameliorare a acestora şi la o reducere a de­calajelor faţă de cea mai puternică eco­no­mie europeană.
1. PIB per capita în 2016
România a înregistrat un nivel al PIB per locuitor de 8.000 de euro în 2016 (în preţuri cu­rente), de 4,5 ori mai scăzut decât nivelul acestui in­dicator în Germania, arată datele Băncii Mon­diale. Cu un ritm de creştere economică de 5% pe an, în condiţiile în care economia ger­ma­nă ar stagna, valoarea PIB per capita din Ro­mâ­nia ar ajunge la jumătate din nivelul indi­ca­to­ru­lui din Germania în 17 ani, potrivit calculelor ZF.
Teaha Asigurari

2. Salariul mediu net pe lună

Salariile angajaţilor români sunt de 4,3 ori mai mici decât salariile medii ale angajaţilor ger­mani, chiar dacă în ultimii ani angajaţii ro­mâni au avut parte de creşteri salariale de 10- 15% pe an. Creşterea salariului minim, majo­ră­rile sala­ria­le din sectorul bugetar şi criza de per­sonal au fost principalii factori care au con­tribuit şi vor con­tribui în continuare la creşterile de salarii din Ro­mânia.
3. Productivitatea muncii per angajat în 2016
Angajaţii români au o productivitate medie de 62,5% din productivitatea medie a an­ga­jaţilor din statele Uniunii Europene, în timp ce angajaţii germani depăşesc cu 5,5% pro­duc­tivitatea medie din UE. Creşterile de sa­larii, in­vestiţiile în modernizarea echipa­men­te­lor de pro­ducţie sau un management mai performant sunt doar câteva dintre ele­mentele care ar pu­tea creşte valoarea adău­gată adusă în economie şi, totodată, pro­ductivitatea angajaţilor.
Sursa Mediafax

Citeste si Servicii de contabilitate 
Citeste si  DeBeizz Magazin Unica revista de business romano-germana din Romania

Teaha Management Consulting – audit financiarcontabilitateconsultanta  fiscalaevaluari financiarepreturi de transfernerezidenti UEAudit, Payroll &HR